S.N.G.N. Romgaz S.A. a anunțat că a depus o acțiune directă la Curtea Europeană de Justiție împotriva Comisiei Europene, solicitând anularea Regulamentului delegat (UE) nr. 1477/2025 și a Deciziei (UE) 2025/1479 din 22 mai 2025. Cele două acte normative completează Regulamentul (UE) 2024/1735 (NZIA – Net Zero Industry Act) și stabilesc contribuțiile obligatorii ale companiilor europene din sectorul petrolului și gazelor la obiectivul UE de creare a unei capacități de injectare a CO₂ de 50 milioane tone pe an până în 2030.
România, printre cele mai afectate state membre
Conform cadrului adoptat la nivelul Uniunii Europene, României îi revine o cotă de 10,25 milioane tone CO₂/an, reprezentând peste 20% din obiectivul total de stocare al Uniunii, deși țara noastră generează doar aproximativ 3% din emisiile sectorului de manufactură din UE.
Pentru Romgaz, una dintre cele trei companii românești obligate să contribuie la atingerea acestui obiectiv, responsabilitatea stabilită de Comisia Europeană este de 4,12 milioane tone CO₂/an, o sarcină pe care compania o consideră disproporționată și nejustificată economic.
În motivarea acțiunii, Romgaz subliniază că actele normative atacate creează o situație anticoncurențială pe piața europeană a petrolului și gazelor, dezavantajând producătorii din UE și impunând investiții majore fără garanții de fezabilitate economică.
Poziția Romgaz: susținem tranziția verde, dar nu cu prețul dezechilibrelor de piață
Răzvan Popescu, Directorul General al Romgaz, a declarat că societatea își asumă pe deplin rolul strategic în asigurarea securității energetice și în reducerea emisiilor de carbon, însă nu poate accepta reglementări care contravin principiilor pieței libere:
„Romgaz rămâne ferm angajată în implementarea politicilor Uniunii Europene, inclusiv a Green Deal-ului, dar nu se va implica în proiecte care încalcă regulile de piață, implică riscuri operaționale majore sau pot aduce prejudicii companiei, acționarilor sau statului român.”
Compania a inițiat deja analize tehnice pentru identificarea zăcămintelor de gaze epuizate sau a acviferelor saline ce ar putea fi transformate în depozite pentru stocarea dioxidului de carbon, însă consideră că regulamentele actuale impun termene și cote nerealiste, fără a ține cont de specificul național și de condițiile tehnice.
Risc economic major pentru industrie și consumatori
Aristotel Jude, Director General Adjunct al Romgaz, a detaliat implicațiile economice și sociale ale noilor obligații:
„Aceste prevederi pot conduce la investiții de sute de milioane de euro, fără garanții privind recuperarea lor, dar și la creșterea costurilor de producție și, implicit, a prețurilor finale ale bunurilor din industriile unde se impun măsuri de captare și injectare a CO₂ – costuri care pot depăși limita suportabilității pentru consumator.”
Reprezentantul companiei a mai atras atenția asupra riscurilor tehnice și de mediu asociate stocării dioxidului de carbon în zăcăminte onshore, menționând că unele state europene au interzis deja această practică din motive de siguranță.
O premieră pentru Romgaz și un semnal pentru industria energetică
Este prima acțiune juridică de acest tip depusă de Romgaz împotriva Comisiei Europene, marcând un moment semnificativ în relația dintre marile companii energetice din regiune și autoritățile de la Bruxelles.
Romgaz afirmă că rămâne deschisă dialogului cu instituțiile europene și dispusă să coopereze pentru identificarea celor mai bune soluții tehnico-economice pentru atingerea obiectivelor climatice, însă solicită ca acestea să fie fundamentate pe studii de impact reale și analize de fezabilitate.
„Suntem pregătiți să cooperăm deplin cu Comisia Europeană și Parlamentul European pentru a identifica soluții echilibrate, care să asigure un viitor sustenabil pentru companie, pentru mediu și pentru clienții finali”, a adăugat Aristotel Jude.
Context: un nou test pentru Green Deal și pentru companiile din energie
Acțiunea Romgaz survine într-un moment în care numeroși producători europeni de energie își exprimă îngrijorarea privind costurile tranziției verzi și cer o abordare proporțională în aplicarea obiectivelor NZIA (Net Zero Industry Act).
Decizia Curții Europene de Justiție privind acest caz ar putea crea un precedent important pentru întreaga industrie energetică europeană, stabilind echilibrul dintre ambițiile climatice ale Uniunii și realitățile economice și tehnice ale producătorilor de energie.
