În trimestrul III din 2025, pensia lunară medie a crescut cu 0,3% față de trimestrul anterior, la 2.941 lei, potrivit datelor INS. Puterea de cumpărare reală a acestei categorii de venituri a scăzut însă, în timp ce raportul pensionari-salariați a ajuns deja la 8 la 10.
Dezechilibrul se va accentua din 2035, fapt care îi obligă pe viitorii pensionari să ia măsuri din timp, pentru a putea beneficia de o pensie decentă, avertizează specialiștii www.mrfinance.ro
„Raportul dintre pensia medie nominală netă de asigurări sociale de stat, pentru limită de vârstă cu stagiu complet, și salariul mediu net a fost de 60,2%, în creștere ușoară față de trimestrul anterior, +0,6%.
Totuși, acest procent rămâne scăzut și reflectă în continuare limitările sistemului public de pensii în a asigura un nivel de trai adecvat la vârsta pensionării.
Chiar dacă valoarea medie continuă să crească nominal, puterea reală de cumpărare a pensiilor în trimestrul III din 2025 a scăzut, indicele pensiei medii reale fiind de 94,1% față de trimestrul precedent. \
La aceasta se adaugă scăderea numărului de contribuabili și declinul demografic, care reprezintă probleme structurale majore pentru sustenabilitatea sistemului”, explică Ion Soltinschi, consultant și planificator financiar www.mrfinance.ro.
Potrivit celor mai recente date ale Institutului Național de Statistică (INS), în trimestrul III din 2025, numărul mediu de pensionari a fost de 4,92 milioane de persoane, în creștere cu peste 3.000 față de trimestrul anterior.
În mai 2025, datele Autorității de Supraveghere Financiară indicau faptul că peste 8,3 milioane de români aveau pensie privată obligatorie, iar valoarea totală a activelor fondurilor de pensii administrate privat era de peste 191 de miliarde de lei.
Ce ne așteaptă la pensie
Deși valoarea pensiei medii a crescut, și în trimestrul III România a fost sub media Uniunii Europene în ceea ce privește rata de înlocuire a venitului prin pensie. Pensia medie nominală netă de asigurări sociale de stat pentru limită de vârstă cu stagiu complet de cotizare a reprezentat 60,2% din câștigul salarial mediu net.
Conform unui studiu CFA, rata de înlocuire a salariului prin pensie va scădea puternic în următorii 45 de ani, de la circa 43% în prezent la 30% în 2042 și 24% în 2070, ceea ce reprezintă o provocare în ceea ce priveşte adecvarea beneficiilor de pensie pe termen lung.
Pe de altă parte, tendințele demografice rămân negative – populația îmbătrânită și rata natalității foarte redusă accentuează presiunea asupra sistemului. Conform INS, raportul dintre pensionari și salariați rămâne nefavorabil – media la nivel național este de 8 pensionari la 10 salariați, cu minime de 4 la 10 în București și maxime de 14 la 10 în județul Teleorman.
„Aceste dezechilibre fac ca perspectivele pentru pensiile viitoare să fie dificile, mai ales cu începere din 2035, când generația «decrețeilor» va intra masiv la pensie. Să nu uităm și de faptul că rata natalității în 2024 a fost cea mai mică din ultimii 100 de ani încoace. La fel și în 2023, și în 2022. Asistăm, cu alte cuvinte, la un declin demografic”, precizează Ion Soltinschi.
Potrivit piramidei demografice a României, în 2025 cel mai mare segment al populației are vârsta de 45-60 de ani.
Conform prognozelor, în 2040, cel mai mare segment de vârstă din piramida demografică va fi reprezentat de persoanele de peste 60 de ani, în timp ce baza, reprezentată de categoria 25-50 de ani, va fi tot mai mică.
Ce ar trebui să facem
„Sistemul public de pensii devine tot mai puțin capabil să asigure un trai decent la bătrânețe. Puterea reală de cumpărare a pensiei a scăzut, raportul pensionari-salariați continuă să fie nefavorabil, iar rata de înlocuire a venitului nu se îmbunătățește suficient pentru a permite un trai confortabil la pensie. În acest context, este necesară o planificare pe cont propriu”, subliniază expertul www.mrfinance.ro
Pentru a realiza acest lucru, fiecare viitor pensionar ar trebui să se concentreze pe trei direcții principale:
– Contribuții constante la Pilonii II și III: Pilonul II funcționează automat, însă este important ca fiecare persoană să verifice performanța fondului ales și să înțeleagă cum sunt investiți banii săi. Pilonul III permite contribuții suplimentare, deductibile fiscal în limita a 400 de euro/an și poate fi o altă sursă de venit la pensie.
– Investiții personale: Dacă randamentele pensiei facultative nu sunt satisfăcătoare – 6,6% este bine, dar se poate și mai bine –, atunci poți să te orientezi către alte soluții de economisire și planificare a retragerii din activitate.
Poți începe să-ți construiești un portofoliu diversificat de investiții la bursă, să investești în fonduri mutuale, în alte produse pe care le înțelegi și în care ai încredere. O strategie construită din timp poate asigura independența financiară la bătrânețe.
„Este important ca fiecare persoană activă să își facă o simulare realistă privind pensia publică estimată și să stabilească o strategie paralelă de economisire sau investiții.
În lipsa unui plan, adaptarea la o pensie redusă poate însemna o scădere drastică a nivelului de trai. România are nevoie în continuare de reforme și de încurajarea investițiilor individuale pentru pregătirea retragerii din activitate.
Mesajul rămâne același: nu este suficient să ne bazăm pe pensia de stat, iar un plan personal de economisire și investiții devine obligatoriu pentru a avea un trai decent după retragerea din activitate”, concluzionează Ion Soltinschi.
