ETF-urile axate pe România și listate la Bursa de Valori București și-au majorat activele cu 276 de milioane de euro în primele șapte luni ale anului 2026, ajungând aproape să își tripleze dimensiunea, de la 174 de milioane de euro la finalul anului 2025 la aproximativ 450 de milioane de euro la sfârșitul lunii iulie.
Din această creștere, aproximativ 155 de milioane de euro au provenit din noi intrări de capital din partea investitorilor, în timp ce aproximativ 122 de milioane de euro au fost generate de aprecierea acțiunilor românești. Cele șase ETF-uri axate pe România și listate pe piața locală dețin în prezent active echivalente cu aproximativ 1,3% din întregul free-float al Bursei de Valori București.
În același timp, România este tot mai prezentă în portofoliile ETF-urilor internaționale. La sfârșitul lunii iunie, 28 de ETF-uri listate pe piețe externe, cu active cumulate de aproape 500 de miliarde de euro, aveau expunere pe acțiuni românești, deținând investiții de aproximativ 264 de milioane de euro în companii din România.
Deși România reprezintă doar aproximativ 0,05% din activele totale ale acestor fonduri, deținerile lor în companii românești se apropie deja de 1% din întregul free-float al Bursei de Valori București. Fondurile sunt administrate de 12 furnizori internaționali, printre care se numără unii dintre cei mai mari administratori de active din lume, precum Vanguard, Invesco, JPMorgan și Xtrackers.
Aceste evoluții fac parte dintr-o transformare structurală mult mai amplă care are loc la nivelul piețelor financiare. ETF-urile continuă să reprezinte unul dintre segmentele cu cea mai rapidă creștere și cea mai dinamică evoluție din industria financiară.
Tehnologia a simplificat tot mai mult cumpărarea și vânzarea ETF-urilor și a redus costurile aferente, în timp ce gama de produse disponibile investitorilor s-a extins mult dincolo de cei mai importanți indici bursieri ai lumii, incluzând țări, regiuni și sectoare individuale, precum și teme de investiții din ce în ce mai specializate.
Potrivit datelor Bloomberg, ETF-urile listate pe bursele europene dețin în prezent active de aproximativ 3.300 de miliarde de euro, circa trei sferturi dintre acestea fiind investite în acțiuni. Pentru a pune această valoare în perspectivă, ea este de aproximativ 40 de ori mai mare decât capitalizarea bursieră cumulată a tuturor companiilor românești listate. De asemenea, Europa se îndreaptă către un nou an record pentru investițiile în ETF-uri.
De la începutul anului 2026, investitorii au direcționat aproximativ 280 de miliarde de euro reprezentând capital nou către ETF-urile listate în Europa, sumă echivalentă deja cu aproximativ 86% din intrările record înregistrate pe parcursul întregului an 2025.
Investitorii europeni continuă să prefere portofoliile diversificate. Puțin peste jumătate din intrările nete de numerar din acest an au fost direcționate către ETF-uri diversificate internațional, precum produsele care urmăresc indici globali, inclusiv MSCI World.
ETF-urile axate pe SUA, în principal cele care oferă expunere la indicele S&P 500, au atras aproximativ 21% din intrările nete de numerar, în timp ce produsele axate pe Europa, inclusiv strategiile dedicate anumitor țări și cele care acoperă continentul într-o manieră mai amplă, au reprezentat alte 15%. Restul de 13% a fost direcționat către ETF-uri care acoperă piețe precum Asia, BRICS și alte regiuni geografice.
Expansiunea industriei globale a ETF-urilor devine tot mai relevantă pentru România, deoarece aceste produse au devenit un canal important prin care capitalul internațional ajunge pe diferite piețe.
De la începutul anului 2026, valoarea acțiunilor românești deținute de ETF-uri străine a crescut cu aproximativ 31 de milioane de euro. Este interesant însă că această creștere a fost determinată de aprecierea acțiunilor românești, nu de investiții noi. În perioada analizată, ETF-urile străine au înregistrat ieșiri nete de capital estimate la 34 de milioane de euro din acțiunile românești.
O mare parte a acestor ieșiri poate fi explicată mai degrabă prin mecanismele indicilor decât printr-o retragere mai amplă a capitalului internațional investit prin ETF-uri în România. Multe dintre ETF-urile străine cu expunere pe România urmăresc indici FTSE, din care OMV Petrom a fost exclusă în cadrul revizuirii din luna martie. Această schimbare a determinat vânzări estimate de acțiuni OMV Petrom în valoare de aproximativ 52 de milioane de euro din partea ETF-urilor.
În același timp, aproximativ 18 milioane de euro au fost direcționate către alte companii românești, cele mai importante alocări fiind către Banca Transilvania, cu aproximativ 9 milioane de euro, Hidroelectrica, cu 4 milioane de euro, Nuclearelectrica, cu 3 milioane de euro, și Electrica, cu 1 milion de euro, alături de alocări mai reduse către alți emitenți.
Excluderea OMV Petrom poate părea surprinzătoare, având în vedere că această companie rămâne una dintre principalele componente ale indicelui BET din România. Furnizorii internaționali de indici evaluează însă mai mult decât capitalizarea bursieră aferentă free-float-ului și valorile absolute de tranzacționare.
Un alt factor important este viteza de rotație a free-float-ului, care măsoară frecvența cu care acțiunile disponibile investitorilor minoritari sunt efectiv tranzacționate. Prin urmare, o companie poate avea atât un free-float semnificativ, cât și volume importante de tranzacționare, dar poate să nu îndeplinească totuși criteriul de lichiditate al unui indice dacă volumele respective sunt reduse în raport cu dimensiunea pachetului de acțiuni liber tranzacționabile.
Acest aspect evidențiază o provocare mai amplă pentru piața de capital din România. Viteza de rotație a free-float-ului s-a îmbunătățit în România în acest an și se situează în prezent la aproximativ 24%, ceea ce înseamnă că echivalentul a 24% din free-float-ul pieței este tranzacționat anual.
Acest nivel este comparabil cu cel din Croația, de aproximativ 20%, dar rămâne considerabil sub cel înregistrat pe alte piețe regionale, precum Ungaria, cu 78%, Cehia, cu 101%, și Polonia, cu 192%. O parte a explicației se regăsește în structura bazei locale de investitori. Marii investitori instituționali români, în special fondurile de pensii, tind să dețină investițiile pe termen lung, în timp ce activitatea de tranzacționare a investitorilor individuali locali rămâne mai redusă decât pe unele piețe învecinate.
În același timp, participarea investitorilor străini de dimensiuni mai mari rămâne limitată, parțial din cauza incertitudinilor percepute cu privire la România și parțial ca urmare a clasificării în continuare a țării drept piață de frontieră de către unii dintre principalii furnizori internaționali de indici, precum Morgan Stanley Capital International (MSCI).
Această situație poate genera un cerc vicios pentru dezvoltarea pieței: participarea internațională mai redusă contribuie la o lichiditate mai scăzută, în timp ce lichiditatea redusă poate limita, la rândul său, includerea și ponderea în indici, restrângând astfel fluxurile de investiții pasive pe care le-ar putea genera o reprezentare mai mare în indicii internaționali.
În același timp, una dintre cele mai importante evoluții ale anului 2026 este faptul că cele mai mari intrări de capital în acțiunile românești prin intermediul ETF-urilor provin într-o măsură tot mai mare chiar de pe piața locală.
Intrările nete estimate la 155 de milioane de euro în ETF-urile axate pe România și listate la BVB reprezintă capital nou din partea investitorilor, majoritatea acestor sume provenind de la investitori individuali români.
Acest lucru este cu atât mai remarcabil având în vedere cât de recent a început să se dezvolte piața locală a ETF-urilor: InterCapital ETF a lansat primul ETF care urmărește indicele BET-TRN la Bursa de Valori București în data de 29 mai 2024. De atunci, piața s-a extins rapid, șase ETF-uri axate pe România fiind listate în prezent la BVB, cu active cumulate care au ajuns la aproximativ 450 de milioane de euro.
Și contextul de piață a fost favorabil. Piața românească de acțiuni a oferit cel mai ridicat randament total pe zece ani dintre piețele globale analizate de InterCapital ETF, iar anul 2026 a adus până în prezent o nouă creștere de aproximativ 50%.
În același timp, intrarea unor importante grupuri bancare românești pe segmentul ETF-urilor a crescut substanțial vizibilitatea, accesibilitatea și distribuția acestor produse în rândul investitorilor locali, contribuind la transformarea ETF-urilor dintr-un instrument de investiții de nișă într-o componentă tot mai relevantă a pieței de capital din România.
ETF-urile devin tot mai relevante pentru Bursa de Valori București și dincolo de capitalul pe care îl direcționează către companiile românești din structura activelor-suport. Unitățile de fond ale ETF-urilor sunt, la rândul lor, instrumente financiare tranzacționate activ.
De la începutul anului 2026, la BVB au fost tranzacționate unități de fond ale ETF-urilor în valoare de aproximativ 165 de milioane de euro, reprezentând circa 6,2% din rulajul total al acțiunilor. Pentru un segment care, în urmă cu doar câțiva ani, era aproape nesemnificativ pe piața românească, aceasta reprezintă o schimbare importantă.
Valoarea este remarcabilă și prin comparație cu piața internațională, fiind în linii mari similară celei din Țările de Jos, unul dintre centrele consacrate ale industriei europene de ETF-uri, și depășind piețe precum Spania, cu 0,3%, Ungaria, cu 0,9%, Polonia, cu 1,1%, Japonia, cu 4,8%, și Franța, cu 5,7%.
Gradul de penetrare a ETF-urilor rămâne mai ridicat pe piețe precum Croația, cu aproximativ 10%, Italia, cu 13%, Marea Britanie, cu 20%, Germania, cu 22%, și SUA, cu aproximativ 30%, ceea ce sugerează că în România există încă un potențial considerabil de dezvoltare.
Prin urmare, un segment care până de curând era aproape nesemnificativ la Bursa de Valori București devine tot mai relevant pe mai multe paliere. ETF-urile internaționale conectează companiile românești cu unele dintre cele mai mari rezerve de capital investițional din lume, ETF-urile listate pe piața locală atrag capital nou semnificativ din partea investitorilor individuali către acțiunile românești, iar tranzacționarea unităților de fond ale ETF-urilor are o contribuție tot mai importantă la rulajul BVB.
Pe măsură ce segmentul se dezvoltă, aceste efecte se pot consolida reciproc: o distribuție mai amplă poate atrage mai mulți investitori, activele mai mari ale ETF-urilor se pot traduce în investiții suplimentare în companiile din structura activelor-suport, iar intensificarea activității de tranzacționare poate contribui la lichiditatea și vizibilitatea pieței de capital din România.
Este de așteptat ca ETF-urile să joace în continuare un rol tot mai important în acest proces. În același timp, dezvoltarea lor le oferă investitorilor români o modalitate din ce în ce mai simplă de a se diversifica dincolo de piața locală, inclusiv prin expunerea la alte economii din Europa Centrală și de Est care, din perspectivă istorică, au beneficiat de mai puțină atenție din partea investitorilor internaționali.
Diversificarea rămâne importantă pe orizonturi de investiții mai lungi, iar disponibilitatea tot mai mare a ETF-urilor internaționale și regionale direct la Bursa de Valori București înseamnă că investițiile în străinătate pot fi realizate tot mai ușor fără ieșirea din infrastructura pieței locale.
Pe măsură ce BVB se dezvoltă, iar cererea locală crește, este de așteptat ca gama piețelor accesibile investitorilor români prin intermediul ETF-urilor tranzacționate local să se extindă în continuare.
