Creșterea prețurilor la energie afectează în mod diferit sectoarele economice europene, în funcție de intensitatea consumului energetic. Domenii precum aviația, transportul maritim și industria chimică se numără printre cele mai expuse la scumpirea petrolului și gazelor. Totuși, după experiența crizei energetice din 2022, companiile europene au devenit mai bine pregătite pentru a gestiona astfel de șocuri.
Expunerea la energie diferă semnificativ între sectoare
Impactul prețurilor mai mari la energie depinde de tipul și cantitatea de energie utilizată de fiecare sector. Aviația și transportul maritim sunt printre cele mai intensive energetic industrii, deoarece depind în mare măsură de produse petroliere rafinate, ale căror prețuri au crescut recent.
În sectorul manufacturier, multe industrii utilizează cantități semnificative de gaz și electricitate, atât pentru generarea de căldură, cât și ca materie primă în procesele de producție. În schimb, domenii precum construcțiile, comerțul cu amănuntul sau sănătatea sunt considerabil mai puțin dependente de energie.
Intensitatea energetică a industriei europene a scăzut
În ultimii ani, multe industrii europene au redus consumul de petrol și gaz raportat la producție, comparativ cu media perioadei 2016–2019. Totuși, creșterea actuală a prețurilor energiei, alimentată de tensiunile geopolitice din Orientul Mijlociu, ar putea reprezenta un nou obstacol pentru industria europeană, care abia începe să își revină.
Industria chimică este unul dintre exemplele relevante. Companiile au investit masiv în tehnologii mai eficiente energetic și în proiecte de decarbonizare. De exemplu, gigantul chimic BASF construiește cea mai mare pompă de căldură industrială din lume, care va utiliza căldura reziduală din procesele industriale pentru a produce abur de înaltă presiune necesar în producția chimică. În același timp, compania INEOS dezvoltă la Anvers o instalație modernă care transformă etanul în etilenă, un proces semnificativ mai eficient energetic decât tehnologiile tradiționale bazate pe nafta.
Totuși, scăderea intensității energetice nu reflectă întotdeauna doar eficiență mai mare. Ea poate fi influențată și de schimbări în structura producției, de închiderea unor fabrici mai puțin competitive sau de utilizarea mai redusă a capacităților industriale.
Transformări structurale în industrie și transport
Sectorul chimic european trece printr-o transformare structurală, orientându-se tot mai mult către produse specializate cu valoare adăugată mai mare, în timp ce producția de chimicale de bază, mai intensive energetic, este redusă.
Un fenomen similar se observă și în industria metalelor, unde producătorii cu consum energetic ridicat și-au diminuat producția sau au închis unele capacități.
În sectorul transporturilor rutiere și al aviației, modernizarea flotelor a contribuit la reducerea consumului de energie. De exemplu, aeronavele de nouă generație, precum Airbus A320neo, consumă cu până la 20% mai puțin combustibil per pasager-kilometru.
În schimb, transportul maritim a devenit în ultimii ani mai intensiv energetic, pe fondul modificării rutelor comerciale globale, al sancțiunilor impuse Rusiei și al evitării rutei din Marea Roșie, ceea ce a determinat rute mai lungi și consum mai mare de combustibil.
Companiile europene sunt mai bine pregătite decât în 2022
În prezent, multe companii sunt mai bine pregătite pentru volatilitatea prețurilor la energie decât în timpul crizei din 2022. La acel moment, mediul de afaceri era obișnuit cu prețuri stabile și relativ scăzute, iar șocul energetic a avut un impact major asupra costurilor.
Între timp, multe firme au adoptat măsuri structurale pentru a reduce expunerea la energie, inclusiv:
• investiții în eficiență energetică
• electrificarea proceselor de producție
• creșterea utilizării energiei regenerabile
• încheierea de contracte pe termen lung pentru energie
Un exemplu este compania germană Uniper, care depindea puternic de gazul rusesc furnizat de Gazprom înainte de 2022. După criză, compania și-a diversificat sursele de aprovizionare prin contracte de GNL (gaz natural lichefiat) cu furnizori din SUA, Canada și Europa.
Strategii prin care companiile gestionează riscul energetic
În contextul volatilității piețelor energetice, companiile utilizează mai multe strategii pentru a reduce riscul creșterii costurilor:
Reducerea consumului de energie
Investițiile în tehnologii și procese eficiente energetic pot diminua dependența de energie. Totuși, aceste soluții necesită timp și nu pot compensa imediat creșterile bruște de preț.
Clauze de ajustare a prețurilor
În multe contracte, în special în relațiile B2B, companiile pot transfera parțial creșterea costurilor energetice către clienți.
Achiziția anticipată de inputuri
Unele firme își asigură materiile prime sau energia la prețuri stabilite în momentul semnării contractelor comerciale.
Hedging prin contracte futures pe mărfuri
Companiile pot utiliza instrumente financiare pentru a se proteja împotriva fluctuațiilor de preț, deși aceste instrumente sunt complexe și necesită monitorizare constantă.
Concluzie
Deși creșterea prețurilor la energie rămâne un risc major pentru economia europeană, industria este astăzi mai rezilientă decât în 2022. Investițiile în eficiență energetică, diversificarea surselor de energie și adaptarea strategiilor comerciale au redus vulnerabilitatea multor companii în fața șocurilor din piețele energetice. Totuși, sectoarele cele mai intensive energetic vor continua să resimtă presiuni dacă volatilitatea prețurilor la petrol și gaze se menține.
