Piețele americane au înregistrat o scădere modestă săptămâna trecută, în contextul în care noile anunțuri privind tarifele comerciale din partea administrației Trump au dominat titlurile, dar nu au reușit să genereze o reacție negativă puternică din partea investitorilor. Indicele Nasdaq Composite a avut cea mai bună performanță dintre indicii majori, cu o scădere ușoară susținută de acțiunile din sectorul tehnologic.
Spre deosebire de ciclurile anterioare de tarife, piețele par să reacționeze mai calm, semn că sentimentul investitorilor s-a ajustat la tensiunile comerciale recurente. Tarifele au fost aplicate unui grup larg de țări — inclusiv Coreea de Sud, Japonia, Canada, Africa de Sud și Brazilia — cu accent pe importurile de cupru, pentru care s-a stabilit un tarif de 50%, generând o creștere accentuată a cotațiilor futures pentru cuprul american, se arată într-o analiză efectuată de Bas Kooijman, CEO și Asset Manager la DHF Capital SA.
În ciuda contextului geopolitic tensionat, rezultatele optimiste ale Delta Air Lines au oferit un impuls pozitiv întregului sector aerian, compania confirmând o cerere în creștere și reafirmând estimările financiare pentru 2025.
Procesul decizional din cadrul Rezervei Federale rămâne împărțit, conform minutei publicate după ședința din iunie: majoritatea oficialilor anticipează reduceri de dobândă în 2025, însă unii membri sunt rezervați și văd posibile ajustări abia în 2026. Randamentele titlurilor de stat au crescut după o scurtă scădere post-publicare, iar piața obligațiunilor investment-grade a performat sub așteptări. În același timp, NVIDIA a depășit temporar pragul de 4 trilioane dolari capitalizare bursieră, susținând sentimentul pozitiv din zona acțiunilor de creștere.
Europa
Piețele europene au înregistrat creșteri moderate, indicele STOXX Europe 600 avansând cu 1,15%, susținut de optimismul privind posibile noi acorduri comerciale cu SUA. Entuziasmul s-a temperat însă după ce președintele Trump a anunțat măsuri tarifare ce vizează bunurile europene. Toate bursele majore au închis săptămâna în creștere, conduse de Germania (DAX +1,97%) și Franța (CAC 40 +1,73%).
În Marea Britanie, datele economice au fost mixte: PIB-ul a scăzut pentru a doua lună consecutiv în mai, afectat de contracția în producție și construcții. Totuși, pe ultimele 3 luni, economia a crescut cu 0,5%. Piața imobiliară dă semne timide de stabilizare, cu Halifax raportând o ușoară revenire a cererii. În paralel, ministrul de finanțe Rachel Reeves pregătește un program permanent de garanții ipotecare pentru a sprijini cumpărătorii la prima locuință.
În zona euro, vânzările cu amănuntul au scăzut cu 0,7% în mai, semnalând un consum în continuare slab. Producția industrială a variat: Germania a înregistrat un avans de 1,2%, recuperând pierderile din aprilie, în timp ce exporturile au scăzut. Italia a înregistrat din nou o contracție, ceea ce indică provocări persistente în sectorul său manufacturier. Deși optimismul de piață persistă, datele economice fundamentale arată că Europa continuă să se confrunte cu presiuni asupra creșterii.
Asia și piețele emergente
În Asia, bursele japoneze au scăzut ușor, pe fondul îngrijorărilor legate de relațiile comerciale cu SUA. Indicele Nikkei 225 a pierdut 0,61%, influențat de anunțul că tarifele SUA asupra produselor japoneze vor crește la 25% începând cu 1 august. Deși amânarea oferă timp pentru negocieri, adaugă incertitudine înaintea alegerilor pentru Camera Superioară din Japonia.
Pe plan intern, indicatorii economici niponi au fost neuniformi: salariile reale au scăzut cu 2,9% în mai față de anul anterior — sub așteptări — ceea ce pune sub semnul întrebării redresarea consumului. Totuși, cheltuielile gospodăriilor au crescut cu 4,7%, sugerând un posibil punct de rezistență.
În China, bursele au crescut pe fondul intensificării presiunilor deflaționiste, care alimentează așteptările privind noi măsuri de stimulare din partea statului. Indicele CSI 300 a avansat cu 0,82%, iar Shanghai Composite cu 1,09%. Prețurile producătorilor au scăzut cu 3,6% în iunie, marcând aproape trei ani de deflație la poarta fabricilor, în timp ce prețurile de consum au crescut cu doar 0,1%. Investitorii mizează pe un nou val de sprijin guvernamental, mai ales după recentele promisiuni ale președintelui Xi Jinping de combatere a concurenței neloiale și de stimulare a productivității industriale.
Concluzie
La nivel global, reacțiile reduse la noile tarife comerciale, discrepanțele persistente privind inflația și datele slabe de consum definesc în continuare peisajul macroeconomic. În acest context, băncile centrale, investitorii și factorii de decizie politică rămân într-o stare de vigilență ridicată.
