Evoluțiile geopolitice recente din Orientul Mijlociu schimbă perspectivele privind politica monetară a Federal Reserve, iar piețele financiare încep să își recalibreze rapid așteptările. Potrivit unei analize realizate de James Knightley, Chief International Economist în cadrul ING Bank, conflictul din regiune ar putea determina banca centrală americană să amâne reducerile de dobândă, fără a le elimina complet din scenariul de bază.
Creșterea prețurilor la energie complică deciziile Fed
Escaladarea tensiunilor din Orientul Mijlociu și riscurile asupra transportului maritim prin Strâmtoarea Hormuz au determinat o creștere rapidă a prețurilor energiei.
Deși Statele Unite importă relativ puțin petrol din regiunea Golfului Persic și sunt autosuficiente în ceea ce privește gazele naturale, prețurile petrolului sunt stabilite la nivel global, ceea ce se transmite rapid în economie.
În prezent, prețul benzinei în SUA a depășit 3,60 dolari pe galon, existând posibilitatea ca media națională să urce curând spre 4,25 dolari pe galon. Această evoluție ar putea duce la creșterea costurilor de transport și distribuție, inclusiv a tarifelor aeriene.
„Pe măsură ce perturbările persistă, există riscul ca scumpirile energiei să se transmită și către alte sectoare, inclusiv îngrășăminte, alimente sau produse din plastic”, explică James Knightley.
În acest context, economiștii ING estimează că inflația din SUA ar putea urca spre 3,5% până în vară, mult peste ținta de 2% urmărită de Fed.
Impactul asupra economiei și pieței muncii
În timp ce inflația ar putea crește, efectele asupra economiei sunt mai greu de evaluat.
Indicatorii de activitate din sondajele ISM sugerau în februarie o creștere economică compatibilă cu un ritm de aproximativ 3% al PIB, însă datele din piața muncii sunt mai puțin favorabile.
Raportul privind ocuparea forței de muncă arată că economia americană a pierdut aproximativ 92.000 de locuri de muncă, iar rata șomajului a urcat la 4,4%.
Potrivit lui Knightley, creșterea incertitudinii geopolitice și economice ar putea afecta în continuare piața muncii și ar putea tempera activitatea economică în sectoarele non-energetice.
Reducerile de dobândă ar putea fi amânate
În acest context, investitorii urmăresc cu atenție noile proiecții ale Fed.
În decembrie, banca centrală anticipa o reducere a dobânzii în 2026 și încă una în 2027, însă conflictul din Orientul Mijlociu ar putea modifica aceste estimări.
„Ne așteptăm ca Fed să revizuiască ușor în jos prognoza de creștere economică, să crească estimările de inflație și să amâne reducerea dobânzii prevăzută pentru 2026 către 2027”, spune James Knightley.
De ce situația este diferită față de 2022
Economistul ING subliniază că actualul șoc energetic este diferit de cel din 2022. Atunci, inflația a fost alimentată simultan de șocuri de ofertă și de cerere, într-un context de cerere puternică generată de stimulente fiscale și economii acumulate în pandemie.
În prezent însă, crearea de locuri de muncă încetinește, veniturile reale ale gospodăriilor stagnează iar încrederea consumatorilor este afectată de incertitudini economice.
În aceste condiții, șocul energetic ar putea avea un efect mai degrabă negativ asupra cererii, ceea ce ar contribui în final la temperarea inflației de bază.
Perspective pentru dobânzi și piața obligațiunilor
ING estimează în continuare două reduceri ale dobânzii Fed, însă acestea ar putea fi amânate către anul viitor, dacă presiunile inflaționiste persistă.
În același timp, randamentele obligațiunilor americane ar putea rămâne ridicate pe termen scurt.
Potrivit analizei, randamentul titlurilor de stat americane pe 10 ani ar putea oscila în intervalul 4,3% – 4,5% înainte ca randamentele reale să înceapă să scadă.
„Actualul șoc energetic riscă să reducă cererea economică, ceea ce în final ar putea duce la dobânzi mai mici în următoarele 12–18 luni”, concluzionează James Knightley, Chief International Economist pentru SUA la ING Bank.
