Carsten Brzeski, Global Head of Macro la ING Bank, descrie perspectiva economică pentru 2026 într-o manieră metaforică, comparând economia globală cu o bucătărie haotică, similară cu atmosfera tensionată din serialul The Bear. În opinia sa, lumea se pregătește pentru un nou an plin de provocări geopolitice, presiuni inflaționiste, tensiuni comerciale și politici fiscale imprevizibile – un amestec exploziv care va testa atât decidenții politici, cât și băncile centrale.
O economie globală care încă „gătește”, dar într-un haos total
Brzeski notează că, deși economia mondială a rezistat surprinzător în 2025, „bucătăria” în care se pregătește creșterea economică este mai dezordonată ca oricând. Tarifele comerciale („Liberation Day tariffs”), noile obiective NATO privind cheltuielile de apărare și incertitudinile legate de Ucraina rămân ingrediente centrale ale volatilității. O eventuală „pace forțată” în Ucraina ar putea aduce riscuri pe termen lung, nu stabilitate.
Carsten Brzeski, Global Head of Macro la ING Bank
Pe lângă acestea, tensiunile comerciale dintre SUA și China – dar și dintre Europa și Beijing – par să fi devenit parte din noua normalitate globală. Totuși, în ciuda acestor riscuri, economia globală a rămas în picioare, iar piețele financiare au arătat o reziliență remarcabilă.
„SUA: de la o economie supraîncălzită la un ritm mai calm și controlat în 2026”
Economia americană, intens stimulată în 2024–2025, dă semne că intră într-o fază de calmare. Brzeski anticipează episoade de turbulență, care vor necesita noi intervenții din partea „bucătarilor-șefi”: guvernul federal și Rezerva Federală. Impactul întârziat al tarifelor comerciale și explozia investițiilor în AI ar putea crea atât presiuni inflaționiste, cât și incertitudini legate de sustenabilitatea creșterii. Rămâne neclar dacă valul AI reprezintă un nou ciclu economic sau o posibilă bulă.
Europa: ochii pe Germania – „Master Chef” al economiei europene
Pentru Europa, Germania rămâne ingredientul decisiv. Creșterea economică depinde în continuare de capacitatea Berlinului de a implementa pachetul de stimulente anunțat. Deocamdată, spune Brzeski, „ceea ce vedem în farfurie sunt doar resturi de varză murată”. Totuși, un val întârziat de stimulare fiscală – precum ketchup-ul care curge greu din sticlă – ar putea revitaliza economia europeană.
Riscurile pentru Europa sunt, în opinia lui, în mare parte autogenerate. Dacă liderii europeni vor accelera angajamentele privind investițiile în apărare, infrastructură și recomandările Draghi, economia europeană poate surprinde pozitiv. Dacă nu, continentul riscă să intre în 2026 fără direcție și fără instrumente reale de creștere.
Băncile centrale: între artă și improvizație
Carsten Brzeski consideră că băncile centrale vor fi puse în fața unuia dintre cei mai dificili ani de politică monetară. Inflația poate oscila puternic între factori dezinflaționiști – piețe ale muncii care se răcesc, cerere în scădere, câștiguri de productivitate din AI – și șocuri inflaționiste – tarife comerciale, probleme pe lanțurile de aprovizionare și volatilitate energetică.
În același timp, politicile fiscale sunt încă într-un regim de „all you can eat”, punând presiune suplimentară asupra băncilor centrale. În această ecuație, politica monetară devine mai puțin știință, mai mult artă – o improvizație sub presiune, într-o bucătărie agitată în care rețetele clasice nu mai funcționează.
Scenariile ING pentru 2026: bază, riscuri și previziuni îndrăznețe
ING include în analiza sa trei niveluri de scenarii:
• Scenariul de bază, considerat cel mai probabil, descrie o economie globală rezilientă, dar încetinită, cu volatilitate moderată și politici monetare prudente.
• Scenariile de risc includ evoluții negative dacă se materializează tensiunile comerciale, geopolitice sau o eventuală încetinire abruptă a economiei americane.
• Scenariile îndrăznețe explorează posibile evoluții neconvenționale, dar plauzibile, în funcție de contextul geo-economic.
