Raportul UniCredit Investment Research arată că regiunea ECE se reorientează spre motoarele interne de creștere, în contextul tensiunilor comerciale cu SUA
Economiile din Europa Centrală și de Est (ECE) se pregătesc să navigheze prin apele tulburi ale incertitudinii tarifare globale, mizând din ce în ce mai mult pe cererea internă pentru susținerea creșterii economice. Conform celui mai recent raport macroeconomic al Institutului de Investiții al Grupului UniCredit, publicat în iunie 2025, perspectivele economice ale regiunii se îndreaptă spre o accelerare prudentă, cu o creștere a PIB-ului estimată la 2,2% în 2025 și 2,5% în 2026, față de 2,0% în 2024.
Reorientarea spre piața internă
Studiul intitulat „Navigating the Tariff Tide” scoate în evidență o schimbare fundamentală în modelul de creștere al regiunii ECE. Dacă până recent exporturile reprezentau un motor principal al expansiunii economice, tensiunile comerciale cu Statele Unite și evoluția slabă a sectorului auto european forțează aceste țări să-și caute resursele de creștere în interior.
„În timp ce tensiunile comerciale și cererea globală slabă creează turbulențe, vedem că economiile ECE se adaptează prin accelerarea motoarelor interne de creștere”, explică Mauro Giorgio Marrano, Economist Senior în ECE și unul dintre autorii principali ai raportului. Această transformare este alimentată de o dinamică puternică a salariilor reale și de accelerarea plăților din Facilitatea UE pentru Redresare și Reziliență.
Piețele muncii sub presiune susțin consumul
Un element cheie al rezilienței economice din regiune îl constituie piețele muncii aflate sub presiune, cu rate relativ scăzute ale șomajului. Această situație susține creșterea salariilor reale, care se estimează că va atinge aproximativ 4% în 2025, pentru a încetini la 3,3% în 2026. Multiplele cicluri electorale din regiune au contribuit la accelerarea creșterii salariilor în perioada 2024-2025, tendință care va continua în unele țări prin majorările salariului minim.
Consumul gospodăriilor și investițiile finanțate de UE rămân, astfel, principalii piloni ai rezilienței economice în regiunea ECE, compensând slăbiciunea cererii externe.
Fondurile europene, catalizator pentru investiții
Eszter Gárgyán, FX Strategist CEE și coautor al raportului, subliniază importanța fondurilor europene: „Țările care finalizează reformele în termenele de finanțare ale UE vor beneficia cel mai mult.” Utilizarea Fondului de Redresare și Reziliență (FRR) al UE ar trebui să se intensifice în majoritatea țărilor din regiune, cu excepția Ungariei.
Investițiile sunt așteptate să accelereze în 2026, susținute atât de fondurile europene, cât și de reducerea ratelor dobânzilor. UniCredit prognozează reduceri prudente ale ratelor de dobândă, cu 25-50 de puncte de bază în 2025 în țările din regiune.
Riscuri fiscale și politice în creștere
Nu toate veștile sunt însă pozitive. România, Polonia, Ungaria și Slovacia se confruntă cu presiuni în creștere pentru implementarea ajustărilor fiscale. România, în special, se află într-o poziție vulnerabilă, riscând o retrogradare a ratingului suveran de credit în absența unui angajament politic ferm de consolidare fiscală.
România: cel mai mare deficit, cea mai mică creștere
Situația României prezintă provocări particulare, după cum explică Anca Negrescu, economist UniCredit Bank: „România are și va continua să aibă cel mai mare deficit bugetar din regiune, chiar și după ce începe ajustarea fiscală.” Această situație a determinat o revizuire în jos a estimărilor de creștere pentru România, la 1,0% pentru 2025 și 1,8% pentru 2026.
Inflația rămâne o preocupare majoră, cu așteptări că aceasta va depăși 5% la finalul anului 2025, existând riscul să nu coboare în intervalul țintă nici în 2026. În aceste condiții, Banca Națională a României ar putea reduce dobânda de politică monetară cu doar 0,25 puncte procentuale în noiembrie 2025.
Pe partea valutară, EUR-RON se așteaptă să se mențină în intervalul 5,00-5,10, cu un nivel estimat de 5,07 la finalul lui decembrie 2025.
Provocările industriei auto
Sectorul auto, unul dintre motoarele tradiționale ale exporturilor din ECE, se confruntă cu provocări semnificative din partea tarifelor americane. Această situație, alături de evoluția slabă a industriei auto europene în general, contribuie la reorientarea strategică a regiunii spre cererea internă.
Perspectivele pe termen mediu
În ciuda provocărilor actuale, analiștii UniCredit rămân moderat optimiști cu privire la perspectivele pe termen mediu ale regiunii ECE. Capacitatea de adaptare demonstrată prin reorientarea spre cererea internă, combinată cu sprijinul fondurilor europene și piețele muncii robuste, oferă o bază solidă pentru creșterea sustenabilă.
Succesul acestei tranziții va depinde însă de capacitatea țărilor din regiune de a gestiona provocările fiscale și politice, precum și de eficiența cu care vor utiliza fondurile europene disponibile. În acest context, România va trebui să demonstreze un angajament ferm față de consolidarea fiscală pentru a evita riscurile unei retrogradări a ratingului suveran.
