Parlamentul german a aprobat un fond de infrastructură de 500 de miliarde de euro și modificări ale frânei datoriei pentru a permite cheltuieli mai mari pentru apărare și mai mult spațiu fiscal pentru guvernele statelor federale.
Propunerea a fost adoptată cu o majoritate de două treimi. După negocieri dificile și un compromis între partidele CDU/CSU (Uniunea Creștin-Democrată și Uniunea Creștin-Socială din Bavaria), SPD (Partidul Social Democrat din Germania) și Verzi, acordul a fost aproape finalizat vinerea trecută, dar discuțiile pe marginea acestei măsuri controversate au continuat pe parcursul weekend-ului.
Cel mai mare obstacol a fost depășit, următorul pas este Consiliul Federal
Acordul oficial include un fond de infrastructură de 500 de miliarde de euro pentru următorii 12 ani, dintre care 100 de miliarde vor fi direcționate imediat către Fondul pentru Tranziția Climatică. Restul fondului este destinat investițiilor suplimentare în infrastructură, cu 300 de miliarde alocate guvernului federal și 100 de miliarde guvernelor statelor federale. De asemenea, cheltuielile pentru apărare care depășesc 1% din PIB vor fi exceptate de la frâna datoriei, iar guvernele statelor federale vor putea înregistra anual deficite de până la 0,35% din PIB, se arată intr-o analiză efectuată de Carsten Brzeski, Global Head of Macro la ING Bank.
Ultimul obstacol va fi votul din Consiliul Federal (Bundesrat), unde guvernele regionale ale landurilor vor decide asupra proiectului de lege.
Numărul de voturi deținut de fiecare land diferă în funcție de populație, iar o regulă nescrisă impune ca un land să voteze în favoarea proiectului doar dacă toate partidele din coaliția sa sunt de acord. Ultimul potențial obstacol pare a fi Bavaria, unde Partidul Alegătorilor Liberi, partenerul de coaliție al CSU, încă nu și-a dat acordul pentru acest pachet fiscal.
Totodată, nu trebuie uitat că Germania nu are încă un nou guvern. Negocierile pentru formarea coaliției abia au început. După reacțiile publice negative la publicarea unui proiect inițial, se așteaptă negocieri dificile, cu posibile tensiuni legate de reducerea cheltuielilor guvernamentale. Proiectul inițial includea propuneri precum reducerea TVA pentru restaurante, restabilirea scutirii de accize pentru motorina agricolă, creșterea salariului minim și alte măsuri electorale. Acestea ar crește semnificativ deficitul Germaniei, care în prezent se află la 2% din PIB.
După votul de astăzi, ne așteptăm ca CDU/CSU să insiste pentru măsuri de austeritate mai stricte decât cele incluse inițial în proiect. Cu toate acestea, odată ce pachetul fiscal va trece și de Consiliul Federal, nu va mai conta cine va conduce viitorul guvern – spațiul fiscal va fi deja asigurat.
Implicații pentru Europa
Frâna datoriei din Germania a fost întotdeauna mai strictă decât regulile fiscale europene. Prin această decizie, frâna datoriei nu este oficial eliminată, dar devine irelevantă. Germania a renunțat la rolul său de lider al statelor europene austere pentru a stimula economia sa. Dacă viitorul guvern nu va implementa reforme structurale suplimentare și măsuri de austeritate pe termen lung, precum schimbări în sistemul de pensii și creșterea vârstei de pensionare, va fi dificil pentru Germania să convingă restul Europei să adopte politici fiscale mai stricte.
Revenire ciclică, dar insuficientă pentru competitivitate
Relaxarea frânei datoriei nu duce automat la o creștere economică mai mare. De altfel, clauza de excepție a fost activată frecvent în ultimii ani, fără a împiedica economia germană să intre în stagnare structurală. Probabil că situația ar fi fost și mai gravă fără aceste măsuri.
Diferența dintre această decizie și relaxările anterioare este fondul de infrastructură de 500 de miliarde de euro. Implementată corect, această investiție ar trebui să conducă cel puțin la o redresare ciclică. Cu toate acestea, aceste măsuri – oricât de impresionante ar fi ca dimensiune – nu vor îmbunătăți în mod semnificativ competitivitatea economiei. O infrastructură modernă este esențială pentru una dintre cele mai mari economii ale lumii, dar nu generează în mod automat inovație, transformare industrială sau noi oportunități de creștere.
Cu toate acestea, șansele unei redresări ciclice a economiei germane, susținute de un sentiment pozitiv și de cheltuieli efective ulterioare, au crescut semnificativ. Durata acestei redresări și posibilitatea unei recuperări structurale vor depinde însă de succesul negocierilor de coaliție și de eventualele reforme structurale. Altfel, acest pachet fiscal riscă să fie doar un foc de paie de proporții, concluzionează analiza ING Bank.
