Prețurile petrolului au scăzut cu peste 1% marți, sub influența mai multor factori care exercită presiune descendentă asupra cotațiilor.
În primul rând, decizia OPEC+ de a suspenda creșterile de producție în primul trimestru din 2026 reprezintă o încercare de a contrabalansa așteptările privind o cerere mai redusă. Totuși, această măsură ridică semne de întrebare asupra echilibrului real dintre cerere și ofertă.
Cotațiile internaționale au înregistrat scăderi: Brent a coborât la 63,80 dolari/baril, iar WTI la 59,95 dolari/baril.
Cererea industrială slabă și dolarul puternic pun presiune pe prețuri
Datele economice recente, care arată o activitate manufacturieră mai slabă în Asia și Statele Unite, sunt interpretate drept un semnal al încetinirii activității globale, ceea ce implică o reducere a cererii de energie, inclusiv de petrol.
Acest semnal de răcire economică se suprapune peste aprecierea dolarului american: o monedă mai puternică face petrolul mai scump pentru deținătorii altor valute, reducându-i atractivitatea ca activ alternativ.
Efectul sancțiunilor asupra petrolului rusesc se estompează
În același timp, impactul tot mai redus al sancțiunilor americane asupra companiilor petroliere ruse, precum Rosneft și Lukoil, a diminuat tensiunile din partea ofertei – un factor care anterior susținea prețurile.
Odată cu estomparea acestui efect, piața petrolului pierde unul dintre sprijinile care alimentau așteptările privind o ofertă restrânsă.
Indicatorii PMI sugerează o cerere în scădere
Potrivit analiștilor, rezultatele recente ale indicilor PMI indică o slăbire a cererii de petrol, iar combinația dintre scăderea producției industriale, incertitudinile comerciale persistente și aprecierea dolarului conturează o perspectivă complexă pentru prețuri.
Decizia OPEC+ de a opri temporar creșterea producției semnalează prudență și sugerează că producătorii percep o cerere globală în diminuare.
Riscul unui surplus global de petrol crește
Conform estimărilor Agenției Internaționale pentru Energie (IEA), creșterea ofertei globale în perioada 2025–2026 depășește ritmul de creștere al cererii, ceea ce amplifică riscul unui surplus de petrol pe piață.
Această posibilă supraproducție afectează așteptările privind prețurile și consolidează opinia că intervalul 60–65 dolari/baril ar putea reprezenta un plafon pe termen scurt.
O piață tensionată între riscuri geopolitice și fundamente economice slabe
Traderii se confruntă acum cu un dilema: pe de o parte, riscurile geopolitice pot reaprinde rapid creșterea prețurilor; pe de altă parte, mediul macroeconomic indică o cerere în scădere și un dolar ferm, care acționează ca un factor de frânare.
Această combinație generează o atitudine precaută pe piață: petrolul nu mai beneficiază de impulsul puternic al perioadei post-pandemie și trebuie să facă față simultan mai multor forțe descendente.
Perspective: potențial spre 50 dolari/baril în scenarii adverse
În trimestrele următoare, principalii factori de urmărit vor fi evoluția producției industriale globale, în special în Asia și SUA, direcția dolarului (și acțiunile Rezervei Federale), precum și răspunsul OPEC+ în materie de producție.
Dacă cererea va continua să slăbească în timp ce oferta se extinde, prețurile ar putea coborî chiar spre 50 dolari/baril în anumite scenarii.
Concluzie: o „nouă normalitate” pentru piața petrolului
Scăderea recentă a petrolului rezultă dintr-o convergență de factori negativi: cerere slabă, stagnare industrială, înghețarea temporară a producției OPEC+, diminuarea efectului sancțiunilor și un dolar puternic.
Toate acestea au schimbat sentimentul pieței, marcând începutul unei „noi normalități” pentru prețul petrolului – mai moderat și cu spațiu limitat pentru creșteri neașteptate.
Pentru producători, exportatori și investitori, atenția trebuie concentrată pe ciclul economic global, pe politica monetară internațională și pe disciplina producătorilor, factori care vor modela evoluția pieței petroliere în lunile următoare.
Scris de: Antonio Di Giacomo, Senior Market Analyst, XS.com
