În business – către roboți gânditori, mobilitate, obiecte inteligente și piețe externe, în plan social – incertitudinile continuă.
Anul 2018 va fi dominat de transformările produse de avansul tehnologic care par să fi atins masa critică în mai multe domenii. Serviciile bancare vor încorpora mai multă tehnologie și mizează tot mai mult pe digitalizare și mobilitate, obiectele vor încorpora informație, iar în câțiva ani, inteligența artificială va putea realiza „activități de gândire” trecând dincolo de colectarea și interpretarea datelor. În anumite domenii de producție tehnologia va fi o soluție pentru lipsa de personal calificat (de ex. robotizare), în altele va fi utilizată pentru pregătirea personalului necesar (AR).
Afacerile antreprenorilor locali au atins etape de dezvoltare interesante și competitive. În 2018, este posibil ca acestea să cucerească piețe la nivel regional și european, să crească exporturile. Și investițiile românești în străinătate ar putea crește, odată cu consolidarea acestor planuri și, probabil, și din cauza mediului intern mai puțin ofertant.
În sănătate, optimismul este mult redus. Este posibil ca subfinanțarea sistemului și lipsa de investiții în spitale și echipamente medicale să genereze în continuare migrația medicilor și asistenților medicali.
Gradul de ocupare al birourilor nu va crește, având în vedere explozia de noi spații anunțată în anii anteriori. Se va sofistica setul de cerințe ale ocupanților clădirilor de afaceri și se va trece de la servicii și confort în proximitate, la consolidarea unor comunități.
Problema personalului calificat rămâne importantă pentru mai multe domenii, soluțiile adoptate vor varia de la intensificarea proiectelor de învățământ dual, la investiții în programe de conversie profesională din partea companiilor, la investiții în roboți și tehnologii.
În 2018, oamenii de cultură ar putea reveni în cetate, reluându-și rolul de sursă a ideilor și dezbaterilor. Centenarul va găsi o Românie în căutarea unui proiect unitar, nu tocmai clarificată asupra direcțiilor de evoluție.
1. Open Banking și Payment Services Directive 2 vor obișnui băncile să lanseze mai multe proiecte comune.
În contextul platformificării serviciilor, vor apărea tot mai des oportunități de a lucra împreună, în proiecte inter-bănci sau cu Fintech-uri. Unele bănci vor putea deveni hub-uri de distribuție pentru un set larg de soluții, construite local sau internațional, mixând atuurile proprii (scalabilitate, experiență, capital, număr mare de clienți persoane fizice și persoane juridice) cu cele ale Fintech-urilor (agilitate, cultura inovației, tehnologie).
2. Băncile vor redefini customer experience și managementul relației cu clientul.
În condițiile în care băncile își „văd” tot mai rar clienții, numărul agențiilor continuă să scadă, iar intensitatea de utilizare a serviciilor electronice crește vor apărea noi indicatori care să măsoare în special: experiența clienților și digital customer journey, interacțiunea contextuală, real-time. De asemenea, vor fi implementate soluții care să integreze human și digital, inteligența artificială, chat-bot, analytics.
3. Vor fi lansate mai multe soluții de mobile payments.
Plățile contactless la POS sunt un succes, rata de adopție este mare, cosumatorii au îmbrățișat, intuitiv, valoarea soluției: ușor de folosit, rapid, comod. Piața este „coaptă” pentru pasul următor: utilizarea mobilului ca instrument de plată contactless la POS deoarece combină două elemente familiare: mobilul și plata contactless.
4. Gradul de neocupare al spațiilor de birouri va crește în 2018
Datorită dezvoltării pool-ului de spații de birouri (peste 217.000 mp birouri noi anuntați în 2016-2017), gradul general de neocupare al spațiilor de birouri va crește cu 4-5% în 2018. Este important ca piața să crească nu din relocări ale multinaționalelor, ci organic (chiriași noi).
5. Cerințele angajaților companiilor multinaționale se vor diversifica și mai mult
Chiriașii nu se mai mulțumesc să aibă în apropierea biroului acces la cafenea, sală de sport și restaurant. Oamenii își doresc să le fie livrată o experiență – vor să aibă acces la activități comunitare, să fie conectați atât în lumea digitală, cât și în cea reală. Community spirit devine o parte componentă a spațiilor de birouri.
6. Găsirea forței de muncă calificate va fi o provocare și mai mare în 2018
În 2018, găsirea forței de muncă calificate la un preț competitiv va fi mai grea decât în 2017, mai ales ținând cont de toate schimbările legislative din ultima perioadă. Companiile vor trebui să aloce resurse suplimentare pentru menținerea unui nivel salarial mulțumitor pentru angajat, dar totuși competitiv pentru bugetele alocate.
7. Inteligența artificială va realiza „activitățile de gândire” cu mare viteză
În următorii câțiva ani, inteligența artificială (AI) va schimba modul în care ne petrecem timpul acționând asupra datelor și nu doar prin gestionarea acestora. Companiile vor exploata inteligența artificială, astfel încât aceasta să îndeplinească „activități de gândire” pe baza unor date, reducând semnificativ timpul petrecut cu prospectarea, dezbaterea, planificarea și testarea fiecărei inovații.
8. Încorporarea IQ-ului în obiecte
Începând cu 2018, vom face pași uriași în direcția încorporării de informații accesibile aproape instantaneu în orașele, organizațiile, casele și vehiculele dotate cu tehnologia IoT (Internet of Things). Vom deveni „piloți digitali” ai tehnologiei și mediilor care ne înconjoară. Tehnologia va funcționa ca o extensie a persoanei noastre. Toate obiectele vor deveni inteligente și ne vor permite să avem vieți mai inteligente.
9. Căști AR de calitate ridicată
De asemenea, nu va mai trece mult timp până când granițele dintre realitatea „reală” și realitatea augmentată (AR) vor începe să dispară. Viabilitatea comercială a realității augmentate este deja evidentă. De exemplu, echipe de constructori, arhitecți și ingineri utilizează căști AR pentru a vizualiza clădiri noi, pentru a-și coordona eforturile pe baza unei imagini unice a unui proiect și pentru a instrui lucrătorii din teren, atunci când un tehnician nu poate fi la fața locului în ziua respectivă.
10. Lipsa personalului, mai mult sau mai puțin calificat se va resimți și în 2018. De aceea, un număr mai mare de companii vor iniția parteneriate cu liceele tehnice și universitatea, cu scopul de formare și atragere a viitorilor angajați.
11. Companiile străine interesate să investească în România vor fi mai sceptice; instabilitatea fiscală plus incertitudinea privind costul forței de muncă și al energiei electrice pot fi motive de amânare sau renunțare la aceste investiții.
12. Automatizarea și Industria 4.0 devin o necesitate pentru a menține competitivitatea și compensarea lipsei de personal.
13. În 2018, turismul în România va continua să se dezvolte și se va menține tendința de creștere a numărului turiștilor străini. Lucrul acesta va aduce investiții și, sper, va motiva mai mulți tineri să se orienteze către protecția și promovarea comorilor naturale din România.
14. În orașe mai mari, noi modele de business vor cauza tensiuni și schimbări rapide: car și bike sharing vs. mașina de proprietate, Uber vs. taxi, street food, take away sau delivery food vs. restaurante.
15. 122 de lei pagina de 2.000 de semne.
16. Să presupunem că un nume are, în medie, 15 caractere. 17 cu spațiu și separator. Deci, încap 100-120 de nume de oameni pe pagina de 2.000 de semne. Sau mai puțin, dacă sunt persoane care au două prenume. Și acum, să împărțim 100.000 de nume la 100 de nume pe pagină (folosim 100, pentru usurință). Obținem 1.000 de pagini. Plus/minus, deoarece unele nume sunt mai lungi. Înmulțim cu 122. De lei. Obținem 122.000 lei. Înmulțim cu 2. Pentru că este vorba despre “de două ori pe an”. Obținem 244.000 de lei; adică mai mult de 50.000 de euro. Încă. De plătit către Monitorul Oficial – conform noii propuneri trecute prin Senatul României prin “aprobare tacită” pe 20 noiembrie – de către o organizație neguvernamentală care s-a străduit să strângă 100.000 de SMS-uri de câte 2 euro fiecare, pentru a fi alături, de exemplu, de părinții copiilor bolnavi de cancer construindu-le un așezământ. Sau pentru a reabilita o secție de spital. Sau pentru a dota un așezământ de tip “Hospice”, unde se sting în demnitate cei aflați în stare terminală. Sau pentru orice altă cauză socială sau civică finanțată prin acest tip de colectă publică.
17. Voi glumiți?
Nu am altă predicție în acest an. Întrucât “ne ținem ocupați”. Citim legi emise pe bandă rulantă, cărora încercăm să le înțelegem noima.
18. În lumea mare și serioasă se vor dezvolta soluții terapeutice noi, chiar și pentru boli rare. Ingineria moleculară și editarea de gene realizate în 2017 deschid calea tratamentelor personalizate prin programarea propriilor celule pentru atac asupra celor bolnave.
19. Dacă mă gândesc la sănătatea din România în 2018, nu sunt atât de optimistă, cred că alunecarea în haos încă nu s-a terminat. Serviciile medicale private vor continua dezvoltarea și se vor înregistra preluări și regrupări în rețele de sănătate, precum și apariția unor clinici supraspecializate. În acest timp, serviciile medicale de stat se vor zbate în aceeași sărăcie și dezintegrare.
20. Cercetarea și inovarea vor rămâne în umbră, vor continua lipsurile din farmacii, iar medicii români vor întări liniile de gardă în Europa de Vest.
21. În 2018, tot mai multe produse românești vor intra pe rafturile magazinelor din Europa. Investițiile antreprenorilor locali din ultimii ani, în marketing, digitalizare, informatizare, eficientizarea resurselor interne, instruirea angajaților se reflectă acum în produse de calitate care pot concura cu succes pe piețele europene și nu numai. Companiile care au investit în branduri “made in RO” vor avea șansa să se transforme din jucători locali în jucători regionali.
22. 2018 va pune presiune pe companiile mici. Pentru a supraviețui mediului concurențial tot mai provocator, micii întreprinzători vor fi nevoiți să inoveze și să se alinieze standardelor marilor jucătorii din piața locală.
23. În consultanță, se va pune accent pe specializarea pe sectoare de activitate. Piața locală de consultanță a atins un anumit nivel de maturitate, calitatea și standardele serviciilor oferite au crescut, iar clienții înțeleg acum beneficiile și impactul consultanței asupra unei afaceri în creștere. În continuare, vom vedea clienți mai exigenți și o cerere tot mai mare de consultanță specializată pe industrii și sectoare de activitate.
24. Cultura își recâștigă leadershipul
În 2018, elita artistică și intelectuală ia atitudine și revine pe poziția firească – sursă a liderilor de opinie. Din rolul de spirit critic și progresist al societății din anii ’90, intelectualitatea română a rămas tot mai mult în umbră, încât azi nu doar din leadershipul politicii, dar și din leadershipul politicii culturale lipsesc oamenii de cultură.
În loc de prognoză, o speranță: 2018 să reprezinte pentru domeniul cultural momentul revenirii la normalitate, la o scară a valorilor reală, nu răsturnată.
25. Investițiile românești în străinătate vor prinde contur, de la nivelul nesemnificativ din prezent la un nivel mai aproape de potențialul economiei românești.
România trăiește un paradox. Țara în care, ani la rândul, românii din străinătate au fost cel mai important „investitor”, țara de unde au plecat câteva milioane de români rezidenți în alte țări din U.E., a șaptea țară din Uniunea Europeană ca populație, România este pe ultimul loc la capitolul investiții în străinătate. Investiţiile companiilor româneşti în afară sunt la nivelul sutelor de mii de euro, deși investițiile străine în România au fost, la finalul lui 2016, de 67 miliarde de euro.
Prognoză: Cu ocazia Centenarului, până la 1 decembrie 2018, România va părăsi locul codaș în clasamentul investitorilor români în străinătate, iar antreprenorii români vor fi împinși de mediul economic ostil din România să își depășească temerile și să îndrăznească să facă pasul spre investiții în afara țării, în special în Uniunea Europeană. Paradoxal, lipsa perpetuă a unei politici publice de încurajare a expansiunii capitalului românesc în străinătate va fi suplinită de mixul de politici prociclice sau pur și simplu neinspirate, precum și de perspectivele economice defavorabile din plan intern.
26. Anul 2018, sub semnul nevoii de închidere a conflictului din societate.
După un an 2017, cu foarte mari tensiuni politice, nu atât între partide sau între reprezentanții alegătorilor din Parlament, unde a fost mai degrabă acalmie în contextul unei majorități parlamentare zdrobitoare, cât mai ales între societate și guvernanți, cred că transferul acestor tensiuni și a conflictului public din societate către interiorul clasei politice și a partidelor are o probabilitate de peste 60%, având ca urmări rupturi în interiorul unor formațiuni politice de la putere și din opoziție și reașezări pe scena politică, poate și o nouă majoritate, din care să facă parte mai multe formațiuni, într-un spirit de horă a unirii în prag de Centenar. Chiar dacă nevoia de eliminare a factorilor de conflict permanent va fi foarte prezentă la nivelul fiecăruia dintre noi, mai mult sau mai puțin conștientizată, vestea nu e bună până la capăt, pentru că ar însemna să ratăm din nou ocazia unor clarificări prin alegeri.
27. Din punctul de vedere al antropologiei aplicate, anul viitor se va afla în zodia Peștilor. Cu doi pești, adică, mai mult emoționali decât intuitivi, cum scrie la carte, dar care, după cum știm cu toții, merg în sensuri opuse.
28. Pe de o parte, alunecos ca orice pește, unul dintre pești o va lua în jos, trăgând după el tot bancul de sardine. Pe de altă parte, mut ca orice pește, celălalt pește își va vedea de treabă și va depune icre unde și cum poate, măcar ca să-i facă în ciudă fratelui său tembel. Aici e de semnalat în primul rând apariția unei noi specii ihtiologice: rețeaua tradițiilor creative, care își va ocupa un ecosistem bine meritat (prietenii știu de ce…).
29. În alt registru (dar tot sub semnul Peștilor), 2018 va fi anul Centenarului, în care cei doi pești vor deveni la fel de răpitori și unul, și celălalt, și se vor bate pe resursele limitate ale simbolismului național. Lupta lor locală va fi însă doar o ipostază a unei lupte mai mari: cui îi aparține această resursă? În traducere umană: a cui este această țară? În acest context, firile mai analitice, care, nu știu de ce, vor să înțeleagă ceva din viața asta, vor fi total debusolate și se vor afla în situația lui Freud când a încercat să-și facă, inițial, o auto-analiză: „Nu mai înțeleg nimic din ce se întâmplă în mine!” – a spus acesta.
30. În 2018, va crește importanța integrării comunicării intern-extern și a dărâmării zidurilor departamentale interne. Presiunea va veni în continuare dinspre clienți, care vor acces rapid la conversații directe cu companiile și își doresc promptitudine, mai mult conținut util și bine spus. Employer branding va câștiga teren printre vectorii reputaționali (pe lângă parametrii de afaceri și proiectele comunitare). Aplicarea reglementărilor de raportare non-financiară va aduce, în sfârșit, mai buna înțelegere a ceea ce reprezintă corporate social responsibility și poate va ordona politicile de responsabilitate și comunicarea acestora către toate grupurile vizate.