Economia Germaniei transmite din nou semnale de slăbiciune, după ce indicele Ifo – cel mai important indicator de încredere al mediului de afaceri – a scăzut puternic în aprilie la 84,4 puncte, de la 86,3 în martie. Nivelul este cel mai redus din perioada pandemiei și reflectă deteriorarea rapidă a sentimentului companiilor pe fondul tensiunilor geopolitice din Orientul Mijlociu.
După un final de 2025 care sugera o posibilă revenire – cu creștere economică în trimestrul al patrulea, comenzi industriale în creștere și așteptări privind investiții masive în apărare și infrastructură – economia germană pare să fi fost readusă brusc în incertitudine. Conflictul din Orientul Mijlociu a schimbat rapid perspectiva, iar noul declin al indicelui Ifo confirmă fragilitatea revenirii.
Unul dintre principalele canale de transmisie este șocul energetic. Germania rămâne unul dintre cei mai mari importatori net de energie din Europa, aproximativ 6% din importurile de petrol provenind din Orientul Mijlociu. În același timp, industriile energointensive generează circa 17% din valoarea adăugată industrială și susțin aproape un milion de locuri de muncă. Astfel, trecerea de la un simplu șoc de preț la un potențial șoc de ofertă și perturbări în lanțurile de aprovizionare amplifică vulnerabilitățile economiei.
Deși marile corporații sunt, în general, protejate prin mecanisme de hedging împotriva creșterii prețurilor la energie, IMM-urile sunt mult mai expuse. În plus, nu există protecție împotriva unor eventuale deficite fizice de energie. Primele semnale sunt deja vizibile: creșteri accelerate ale costurilor în sectoare precum construcțiile (de exemplu, asfaltul) și presiuni în lanțurile de aprovizionare. Similar cu 2022, efectele se propagă rapid în economie – de la energie către transport, alimente și alte bunuri dependente de petrol.
Această nouă undă inflaționistă afectează atât consumatorii, cât și companiile, în special pe cele care nu pot transfera imediat costurile mai mari în prețuri din cauza contractelor existente. În plus, nivelul stocurilor de gaze este în prezent la cel mai scăzut nivel din ultimii cinci ani pentru această perioadă, ceea ce crește riscul unor presiuni suplimentare asupra costurilor în iarna următoare.
Cu toate acestea, există și factori de susținere. Planurile de investiții publice în infrastructură și apărare rămân în vigoare și ar trebui să ofere un impuls fiscal economiei în perioada următoare. Problema este mai degrabă una de timing: efectele pozitive vor apărea, dar cu întârziere.
În plan politic, noua criză energetică scoate în evidență dificultățile guvernului german de a gestiona simultan două obiective: sprijinul pe termen scurt pentru economie și implementarea reformelor structurale pe termen lung. Dezbaterea publică s-a intensificat, incluzând măsuri precum reducerea temporară a taxelor pe combustibil sau introducerea unor bonusuri neimpozabile pentru angajați, dar și reforme mai ample în sănătate și pensii, necesare în contextul schimbărilor demografice.
Deși există numeroase propuneri, deciziile concrete întârzie, ceea ce alimentează percepția de incertitudine. În acest context, conflictul din Orientul Mijlociu reprezintă un obstacol major, dar nu anulează complet perspectivele de redresare.
În concluzie, economia germană traversează din nou o perioadă dificilă, marcată de riscuri externe și vulnerabilități interne. Totuși, dacă impulsul fiscal va fi completat de reforme structurale și de o strategie coerentă în domeniul energiei, revenirea economică ar putea fi doar amânată, nu compromisă definitiv.
Analiză adaptată pentru Financial Market pe analizei realizate de economiștii de la ING.
