Rata inflației din zona euro a scăzut în luna iunie de la 3,2% la 2,8%, potrivit economiștilor de la ING, ceea ce reduce presiunea asupra Băncii Centrale Europene și pune, cel puțin temporar, în așteptare scenariile cele mai pesimiste privind o nouă accelerare a prețurilor.
Întrebarea principală este dacă șocul inflaționist s-a încheiat înainte de a se amplifica cu adevărat. Într-un context marcat de prețuri semnificativ mai mici la petrol și de o economie încă lentă, riscurile inflaționiste par să se tempereze.
Scăderea inflației din iunie a fost determinată parțial de declinul prețurilor petrolului, care începe să se reflecte și în prețurile carburanților. Inflația din energie a coborât de la 10,8% la 8,7%. Având în vedere că prețurile la benzină reacționează, de regulă, mai lent la scăderea petrolului decât la creșterea acestuia, nivelurile actuale ale petrolului ar putea continua să exercite presiuni dezinflaționiste asupra energiei și în luna iulie.
Totuși, rămâne de văzut dacă nivelurile favorabile actuale ale petrolului pot fi menținute. Chiar și în cazul unei reveniri moderate a prețurilor, economiștii ING consideră că scenariile cele mai negative pentru inflație au devenit mai puțin probabile.
Inflația de bază a scăzut, de asemenea, în iunie, de la 2,6% la 2,4%. În condițiile în care companiile s-au confruntat anterior cu majorări ale costurilor de producție, inflația de bază ar putea crește din nou înainte de a reintra pe o tendință descendentă. Cu toate acestea, prețurile mai mici la petrol fac mai dificilă transferarea costurilor mai ridicate către consumatori.
Datele din sondaje privind intențiile de stabilire a prețurilor în industrie și servicii indicau deja o relaxare înaintea acordului din Orientul Mijlociu. Atât indicatorii PMI, cât și sondajul de sentiment al Comisiei Europene au arătat o diminuare a așteptărilor privind prețurile de vânzare în luna iunie.
În plus, economia zonei euro rămâne modestă, iar creșterea salariilor nu arată semne imediate de accelerare. În acest context, riscul ca inflația să se extindă mai puternic în economie pare mai redus decât se anticipa anterior.
Pentru Banca Centrală Europeană, care se află în această perioadă la conferința anuală de la Sintra, Portugalia, perspectiva pare să devină mai favorabilă unei abordări prudente, dar mai puțin restrictive. Președinta BCE, Christine Lagarde, a deschis conferința afirmând că instituția nu trebuie să fie la fel de fermă ca în 2022 pentru a combate inflația.
Întrebarea este însă dacă BCE mai trebuie să fie fermă în actualul context. În ritmul actual, răspunsul pare să fie nu. Totuși, având în vedere incertitudinile care persistă în jurul acordului din Orientul Mijlociu, BCE va prefera probabil să aștepte pentru a vedea cum evoluează situația înainte de a decide dacă mai este nevoie de măsuri suplimentare.
Analiza are la bază comentariile economiștilor de la ING privind evoluția inflației din zona euro, impactul prețurilor mai mici la energie și implicațiile pentru politica monetară a Băncii Centrale Europene.
