Dezbaterile de la Davos au scos în evidență urgența consolidării competitivității europene. Factorii de decizie politică discută deja soluții pentru reducerea fragmentării și accelerarea reformelor. Însă, potrivit lui Marieke Blom, Chief Economist și Global Head of Research la ING, lipsește un element esențial: încrederea.
Europa trebuie să își articuleze clar punctele forte și să își spună propria poveste, inclusiv faptul că raportul Draghi a supraestimat performanța SUA, iar investitorii globali încep să își reorienteze capitalul către Europa.
Problema de percepție: prea mult accent pe slăbiciuni
Raportul realizat de Mario Draghi a fost primit cu scepticism în mediul corporativ european, unde discursul dominant rămâne centrat pe creștere lentă, reglementare excesivă și piețe fragmentate. Blom susține însă că repetarea constantă a problemelor nu creează momentum economic. Atât economiile, cât și companiile reacționează mai bine la încredere decât la autocritică permanentă.
Datele arată că percepția negativă a devenit structurală: în octombrie 2025, 46% dintre europeni considerau că situația economică este „rea”, deși indicatorii macro nu sugerau o recesiune profundă.
Această stare de spirit influențează comportamentul: investițiile corporative sunt prudente, rata economisirii rămâne ridicată, iar rezidenții din zona euro păstrează o mare parte din avere în depozite, direcționând aproximativ 1.700 miliarde euro – aproape jumătate din investițiile lor în acțiuni – în afara Europei.
Concluzia: există o problemă de încredere, iar încrederea este un motor esențial al creșterii.
Trei puncte forte evidente ale Europei
În opinia economistului ING, Europa ar trebui să își construiască un „pitch book” propriu, adresat în primul rând cetățenilor, investitorilor și antreprenorilor europeni.
Primul atu este stabilitatea. Deși procesele democratice europene sunt adesea percepute ca lente, ele oferă predictibilitate și evită schimbările bruște de direcție. Aproximativ 67% dintre europeni consideră UE un spațiu de stabilitate într-o lume volatilă.
Al doilea atu îl reprezintă valorile fundamentale – libertatea de exprimare, coeziunea socială și statul bunăstării – care susțin încrederea și reziliența pe termen lung.
Al treilea punct forte este dimensiunea economică. Dacă luăm în calcul UE, Marea Britanie, Elveția și Norvegia, economia europeană este comparabilă ca mărime cu cea a SUA, oferind masă critică, influență și putere de negociere globală.
Trei atuuri mai puțin discutate
Blom subliniază și trei elemente adesea ignorate.
În primul rând, creșterea SUA din ultimele două decenii a fost alimentată masiv de datorie publică. Datoria SUA raportată la PIB a crescut cu 53 de puncte procentuale, comparativ cu doar 16 puncte în zona euro. O economie care generează creștere cu mai puțină expansiune a datoriei va evolua mai lent, dar și mai sustenabil.
În al doilea rând, investitorii globali încep să revină către Europa. Achizițiile externe de obligațiuni și acțiuni din zona euro se află la cel mai ridicat ritm din aproape două decenii, semn că fluxurile de capital validează atractivitatea regiunii.
În al treilea rând, reformele avansează, chiar dacă discret. Aproximativ 15% dintre recomandările din raportul Draghi erau deja implementate integral la începutul acestui an. Ritmul poate fi gradual, dar progresul este real.
O narațiune necesară pentru creștere
Europa are nevoie de reforme, investiții și acțiuni decisive. Dar are nevoie și de o poveste coerentă, bazată nu doar pe deficiențe, ci și pe avantaje structurale. Un discurs care combină stabilitatea, valorile și puterea economică cu disciplina fiscală și atractivitatea pentru capitalul global poate consolida încrederea internă și externă.
Pentru a recâștiga dinamica investițională și a stimula creșterea, Europa trebuie să își spună propria poveste – clar, coerent și cu încredere.
