Dezbaterile privind noul proiect de lege pentru plata pensiilor private, în special pentru Pilonul II și Pilonul III, au atras atenția opiniei publice și au generat numeroase întrebări în rândul celor peste 8,3 milioane de români care contribuie la aceste fonduri. În cadrul emisiunii Pe Plus, Radu Crăciun, președintele Asociației pentru Pensiile Administrate Privat din România (APAPR), a explicat în detaliu cum va funcționa sistemul de plată și ce noutăți aduce proiectul legislativ.
„Pensia privată Pilon II a fost gândită de la bun început ca fiind complementară pensiei publice. Dacă o parte din contribuțiile noastre merg către Pilonul II, atunci pensia publică este micșorată, iar rolul Pilonului II este să completeze această diferență. De aceea, este firesc ca plata pensiei private să se facă lunar, asemenea celei publice”, a subliniat Radu Crăciun.
Contribuțiile și perspectivele de creștere
Radu Crăciun, Președinte APAPR
În prezent, 4,75% din salariul brut merge către Pilonul II de pensii. Deși planul inițial prevedea o majorare până la 6%, acest obiectiv a fost amânat. „Noi, ca asociație, am susținut constant creșterea contribuției, dar trebuie să fim realiști: presiunile bugetare actuale fac ca ritmul de creștere să fie mai degrabă moderat”, a explicat Crăciun.
Naționalizare sau normalitate?
Un subiect sensibil a fost asocierea noii legi cu ideea de „naționalizare” a pensiilor private. Președintele APAPR a respins categoric această percepție: „Nu există nicio legătură între naționalizare și modul de plată al pensiilor private. Ceea ce vedem acum este o aliniere cu practica europeană, unde există limite similare privind retragerile. Nu vorbim despre un atentat la proprietatea privată, ci despre reguli de bun-simț.”
Randamentele fondurilor: peste inflație
Fondurile de pensii private sunt obligate prin lege să investească cu un profil de risc redus: aproximativ 60% din active merg către titluri de stat, iar 25% către acțiuni listate. Acest mix a transformat fondurile de pensii în cei mai importanți investitori instituționali de pe Bursa de Valori București. „Existența Pilonului II a făcut posibilă listarea Hidroelectrica doar pe bursa din București, unul dintre cele mai mari IPO-uri europene din ultimii ani”, a explicat Crăciun.
Rezultatele sunt clare: „Din cele 34 de miliarde de euro administrate în Pilonul II, aproximativ 10 miliarde reprezintă randament investițional. Randamentul mediu anual de la înființare este de 7,8%, comparativ cu o inflație medie de 4,8%”, a precizat președintele APAPR.
Ce aduce nou legea pensiilor private
Una dintre cele mai importante noutăți este introducerea fondurilor de plată, care vor permite investirea banilor și după pensionare, chiar și atunci când plățile se fac eșalonat. „Astăzi, în cazul plăților eșalonate, banii stau într-un cont cu dobândă zero. Noul fond de plată va investi în titluri de stat și depozite bancare, oferind astfel randamente pozitive viitorilor pensionari”, a explicat Crăciun.
Legea prevede și diversificarea tipurilor de plăți: retragerea programată, care garantează plăți lunare pentru cel puțin 10 ani, sau pensia viageră, prin care beneficiarul primește bani toată viața, indiferent de cât trăiește. În cazul retragerii programate, sumele rămase pot fi moștenite de către familie, pe când la pensia viageră banii nu se mai transmit moștenitorilor.
Un alt aspect reglementat este plata unică de până la 25% din suma acumulată la momentul pensionării. „Acest procent nu este arbitrar, ci se aliniază practicilor europene, unde limita se situează în jurul valorii de 20–30%”, a spus Crăciun.
Impactul asupra Pilonului III
Deși dimensiunea fondurilor din Pilonul III este mult mai mică, legea oferă posibilitatea de a cumula sumele din Pilonul II și Pilonul III într-un singur fond de plată, crescând astfel flexibilitatea pentru viitorii pensionari.
Concluzie
Noua lege a pensiilor private marchează un pas important în consolidarea sistemului de pensii din România și aduce mai multă transparență, predictibilitate și protecție pentru participanți. „Această lege închide cercul și aliniază România la standardele europene. Nu este nimic exotic, dimpotrivă, este o normalitate pe care trebuia să o adoptăm de mult timp”, a concluzionat Radu Crăciun.
