Valurile de căldură din Europa devin tot mai frecvente și mai intense, iar efectele lor nu se mai limitează doar la sănătatea populației sau la impactul asupra mediului. Temperaturile extreme încep să influențeze direct economia, prin scăderea productivității, creșterea costurilor pentru companii, presiuni suplimentare asupra sistemelor energetice și schimbări în comportamentul consumatorilor.
Potrivit unui studiu Allianz Research publicat în luna mai, numărul episoadelor de căldură extremă la nivel global a crescut de șapte ori față de anii ’80. Europa este una dintre regiunile cele mai vulnerabile, atât din cauza îmbătrânirii populației, cât și pentru că utilizarea aerului condiționat este încă mai redusă comparativ cu alte economii dezvoltate.
Pragul critic: 30 de grade Celsius
Impactul economic al temperaturilor ridicate nu crește liniar odată cu fiecare grad în plus. Economiștii consideră că pragul critic este de aproximativ 30 de grade Celsius. Dincolo de acest nivel, valurile de căldură pot provoca scăderi semnificative ale productivității muncii.
În modelul Allianz Research, fiecare grad suplimentar în intervalul 30–35 de grade Celsius generează o pierdere de productivitate estimată la 1 dolar pe oră lucrată, echivalentul unei scăderi de aproximativ 3%. Efectele se transmit ulterior și către bugetele publice, prin venituri fiscale mai reduse, mai ales în țările cu sisteme de impozitare progresivă.
Pentru companii, problema este dublă. Pe de o parte, productivitatea angajaților scade, iar pe de altă parte, salariile nu se ajustează imediat în aceeași direcție, ceea ce duce temporar la costuri mai mari cu forța de muncă. În plus, firmele se confruntă cu facturi mai ridicate la energie, pe fondul utilizării mai intense a sistemelor de răcire.
Sudul Europei este mai expus decât nordul continentului
Efectele valurilor de căldură diferă semnificativ de la o regiune la alta. Sub pragul de 30 de grade Celsius, temperaturile mai ridicate pot avea chiar efecte pozitive în anumite țări, prin reducerea costurilor de încălzire. Din acest motiv, economiile nordice precum Suedia, Finlanda, Norvegia, Irlanda sau Marea Britanie pot beneficia temporar de temperaturi mai ridicate, înregistrând creșteri ale productivității orare între 2% și 3%.
Situația este diferită în regiunile mai calde. Țări precum Italia, Franța, Slovenia sau Australia sunt afectate mult mai puternic de episoadele de caniculă, cu pierderi de productivitate care pot ajunge aproape de 3%, potrivit analizei Allianz Research realizate pe baza datelor din 35 de țări pentru perioada 1997–2023.
Agricultura, construcțiile și turismul, printre sectoarele cele mai vulnerabile
Impactul valurilor de căldură nu este uniform la nivel sectorial. Agricultura este unul dintre domeniile cele mai expuse, în special în regiunile sudice, unde temperaturile extreme afectează culturile și cresc dependența de sisteme de irigații. În Italia, asociațiile din industrie au avertizat deja asupra efectelor negative ale valurilor recente de căldură asupra producției de vin și orez.
Construcțiile se confruntă, la rândul lor, cu noi provocări. Temperaturile extreme pot impune modificarea programelor de lucru, reglementări mai stricte pentru protecția angajaților și o mutare a activității către perioadele mai răcoroase ale anului, precum primăvara și toamna. Această ajustare ar putea crește costurile, deoarece lucrările ar trebui concentrate într-un interval mai scurt.
Turismul urban ar putea fi, de asemenea, afectat. City-break-urile în marile orașe europene pot deveni mai puțin atractive în lunile cele mai fierbinți ale verii, ceea ce poate modifica fluxurile turistice și veniturile operatorilor din sector. În același timp, sistemul de sănătate se poate confrunta cu costuri mai mari, pe fondul creșterii numărului de spitalizări cauzate de temperaturile extreme.
Există însă și sectoare care pot beneficia de această tendință. Producătorii de aparate de aer condiționat se pregătesc pentru o creștere semnificativă a cererii. În Germania, producția de aparate de aer condiționat a ajuns în 2024 la aproximativ 317.000 de unități, în creștere cu peste 90% față de anul precedent.
Presiune tot mai mare pe sistemele energetice
Sectorul energetic este printre cele mai afectate de valurile de căldură, deoarece cererea de electricitate crește puternic pe fondul utilizării sistemelor de răcire. În timpul celor mai recente episoade de caniculă, prețurile energiei electrice pe bursele europene au crescut semnificativ, atingând uneori niveluri neobișnuit de ridicate pentru lunile de vară. Niveluri comparabile au mai fost observate în 2022, după declanșarea crizei energetice generate de războiul Rusiei împotriva Ucrainei.
Cererea de electricitate este deosebit de ridicată seara, atunci când locuințele, birourile și unitățile industriale continuă să utilizeze energie pentru răcire. Potrivit Allianz Research, în țările mai calde, precum Egipt, China, Senegal sau Spania, cererea de electricitate în timpul valurilor de căldură crește cu 2% până la aproape 6% față de media ultimilor 20 de ani.
În țările mai reci, efectele au fost până acum mai favorabile, datorită reducerii costurilor de încălzire. Totuși, autorii studiului avertizează că aceste beneficii s-ar putea diminua în viitor, pe măsură ce temperaturile globale continuă să crească.
Investitorii se uită tot mai atent la energie verde, rețele și baterii
În contextul creșterii cererii de electricitate, energia regenerabilă revine în centrul atenției. Estimările recente indică o creștere semnificativă a consumului de energie în următoarele decenii, inclusiv ca urmare a dezvoltării rapide a infrastructurii pentru inteligență artificială.
În acest context, energia regenerabilă poate deveni o soluție competitivă pentru acoperirea unei cereri tot mai mari de electricitate. În același timp, infrastructura de rețea și soluțiile de stocare prin baterii devin zone-cheie de creștere, atât pentru companiile din sectorul energetic, cât și pentru investitorii care urmăresc tendințele structurale pe termen lung.
Concluzie: riscurile climatice devin riscuri economice și investiționale
Căldura extremă nu mai este doar un fenomen meteorologic. Ea influențează productivitatea, lanțurile de aprovizionare, cererea de energie, costurile operaționale și deciziile de investiții. Pentru investitori, devine tot mai importantă evaluarea modului în care companiile sunt pregătite pentru aceste schimbări.
În același timp, tranziția creează și oportunități. Investițiile în eficiență energetică, energie regenerabilă, rețele inteligente, baterii și soluții de adaptare la schimbările climatice pot deveni tot mai relevante. Companiile care reușesc să ofere soluții concrete la aceste provocări ar putea beneficia, pe termen lung, de un avantaj competitiv într-o economie tot mai expusă riscurilor climatice.
