Bursa de Valori București a continuat să înregistreze creșteri importante, în ciuda unei economii românești care traversează o perioadă dificilă, marcată de încetinirea industriei, presiuni bugetare și riscuri inflaționiste.
În cadrul emisiunii Feel the Markets, Cristi Tudorescu, consultant financiar, investitor și analist, a discutat despre perspectivele economiei României, evaluările companiilor din indicele BET, rezultatele așteptate de la Banca Transilvania și OMV Petrom, precum și despre scenariile posibile pentru piața americană.
Potrivit acestuia, diferența dintre evoluția economiei și cea a bursei poate fi explicată prin anticiparea unor condiții viitoare mai bune, dar și prin fluxurile constante de capital provenite de la fondurile de pensii, ETF-uri și investitorii individuali.
Deficitul bugetar al României ar putea ajunge la aproximativ 6%-6,2% din PIB
În ceea ce privește situația macroeconomică a României, Cristi Tudorescu consideră că tendința de reducere a deficitului bugetar există, chiar dacă execuția bugetară poate fi influențată de amânarea unor cheltuieli.
Unele sume care ar fi trebuit plătite, inclusiv către sectorul agricol, nu au fost încă transferate în ritmul anticipat, ceea ce poate face ca deficitul raportat în prima parte a anului să arate mai bine decât situația efectivă.
Cu toate acestea, o țintă de deficit de aproximativ 6%-6,2% din PIB pentru întregul an este considerată realizabilă. Analistul este însă mai prudent în privința estimărilor care indică un deficit sub pragul de 6%.
Economia României rămâne caracterizată de evoluții mixte. Producția industrială continuă să scadă, însă această slăbiciune este compensată parțial de investițiile în infrastructură, energie și capacități de stocare.
Accelerarea proiectelor de autostrăzi și drumuri expres, susținute inclusiv prin fonduri europene și programe precum PNRR, ar putea avea un efect pozitiv asupra activității economice în următoarele trimestre.
Un alt domeniu important este cel energetic, unde investițiile nu se mai concentrează exclusiv asupra noilor capacități de producție, ci și asupra sistemelor de stocare, necesare pentru echilibrarea pieței.
Petrolul și inflația, printre principalele riscuri pentru România
Evoluția prețului petrolului este unul dintre principalele riscuri pentru inflație în a doua jumătate a anului.
Într-un scenariu în care petrolul nu rămâne pentru o perioadă îndelungată la 80, 90 sau 100 de dolari pe baril, inflația din România ar trebui să își reia tendința descendentă.
Efectele statistice generate de majorările anterioare ale prețurilor la energie, TVA și accize ar urma să dispară treptat din calculul anual al inflației. În schimb, menținerea petrolului în apropierea pragului de 100 de dolari ar putea readuce economia pe o traiectorie inflaționistă.
Un alt risc este reprezentat de eventualele perturbări ale importurilor de petrol din Kazahstan, o sursă importantă pentru rafinăriile din România. O întrerupere prelungită a acestor fluxuri ar putea genera dificultăți suplimentare pentru piața energetică locală.
Investitorii urmăresc și deciziile agențiilor internaționale de rating. Cristi Tudorescu consideră că România ar trebui să își păstreze calificativul suveran, însă subliniază că o certitudine va exista doar după publicarea deciziilor oficiale.
De ce crește BVB, deși economia are probleme?
Una dintre întrebările frecvente ale investitorilor este de ce Bursa de Valori București continuă să crească într-un moment în care economia reală nu oferă semnale la fel de optimiste.
Cristi Tudorescu compară evoluția pieței cu mișcarea unui pendul. În prima parte a anului anterior, bursa era dominată de scepticism și incertitudine politică, iar evaluările multor companii erau reduse.
Multiplii de evaluare se situau frecvent în intervalul de 8-10 ori profitul, în timp ce doar câteva companii ajungeau la valori de 11-12 ori profitul.
Ulterior, piața a trecut de la pesimism la normalizare, iar apoi la o perioadă de optimism și inerție pozitivă.
Fluxurile de capital au avut un rol esențial. Fondurile de pensii investesc constant, numărul ETF-urilor locale a crescut, iar investitorii de retail continuă să cumpere direct sau prin intermediul fondurilor.
Atunci când intră bani într-un ETF care urmărește indicele BET, administratorul trebuie să cumpere companii precum Hidroelectrica, Banca Transilvania, OMV Petrom sau Romgaz. Aceste fluxuri pot împinge evaluările în sus chiar și în absența unor îmbunătățiri rapide ale economiei.
Blue chip-urile românești au ajuns într-o zonă relativ scumpă
La nivel general, companiile mari din indicele BET au ajuns într-o zonă de evaluare relativ ridicată.
Cristi Tudorescu împarte acțiunile românești în două categorii: companii pentru care evaluarea poate fi justificată prin ipoteze legate de profituri și dezvoltare și companii pentru care nivelurile actuale sunt mai dificil de explicat.
În cazul unor emitenți pot fi construite scenarii privind creșterea profitului, investițiile sau rezultatele viitoare. Pentru alții, precum Hidroelectrica, analistul consideră că evaluarea este greu de justificat în raport cu perspectivele veniturilor și profitabilității.
Situația este însă diferită în afara indicelui BET. În eșalonul al doilea și al treilea există companii care nu au beneficiat de aceeași creștere și care pot fi evaluate la niveluri mai atractive.
Prin urmare, afirmația că „piața românească este scumpă” se aplică în special blue chip-urilor, nu neapărat întregii piețe.
Banca Transilvania ar putea obține un profit de aproximativ 4 miliarde de lei
Banca Transilvania rămâne una dintre cele mai urmărite companii de la Bursa de Valori București și una dintre puținele acțiuni mari din portofoliul lui Cristi Tudorescu.
Rezultatele din primul trimestru au indicat venituri operaționale în creștere și un profit net apropiat de un miliard de lei. O simplă anualizare ar sugera că grupul ar putea ajunge la un profit net de aproximativ 4 miliarde de lei.
Această perspectivă explică parțial evoluția pozitivă a acțiunii. Totuși, piața ar putea să nu includă complet două riscuri importante.
Primul este legat de deteriorarea calității portofoliului de credite. În cazul în care dificultățile economice se intensifică, problemele companiilor și ale populației pot apărea cu întârziere în bilanțurile băncilor.
Insolvențele, restructurările și concordatele preventive nu sunt întotdeauna recunoscute imediat. Prin urmare, o eventuală creștere a creditelor neperformante ar putea determina banca să constituie provizioane mai mari, reducând profitul.
Banca Transilvania are avantajul unui portofoliu diversificat, cu expuneri pe companii mari, IMM-uri și persoane fizice. Această diversificare reduce riscul concentrării într-un singur sector, dar nu elimină efectele unei încetiniri economice generalizate.
Al doilea risc este reprezentat de posibila amendă aplicată sectorului bancar în urma investigației Consiliului Concurenței. Momentul și valoarea unei eventuale sancțiuni rămân însă neclare.
Procedura poate presupune contestații și poate dura luni sau chiar ani. De asemenea, valoarea finală ar putea fi redusă sau sancțiunea ar putea fi anulată.
În concluzie, un profit de aproximativ 4 miliarde de lei rămâne posibil, însă provizioanele și eventualele costuri juridice sau sancțiuni pot conduce la un rezultat mai redus.
OMV Petrom beneficiază de petrolul scump, dar rezultatele pot surprinde
Acțiunile OMV Petrom au înregistrat o evoluție puternică, susținută de creșterea prețului petrolului și de așteptările privind rezultatele financiare.
Rezultatele operaționale indică un preț mediu al petrolului Brent semnificativ mai ridicat decât în perioada similară a anului trecut, dar și o îmbunătățire a marjei de rafinare.
Aceste elemente ar trebui să susțină veniturile și profitabilitatea companiei. Totuși, rezultatele finale ar putea să nu fie la fel de spectaculoase precum sugerează evoluția petrolului.
Plafoanele aplicate unor adaosuri comerciale, taxele suplimentare și măsurile adoptate de stat în sectorul energetic pot limita profitul obținut din prețurile ridicate ale petrolului.
Piața ar putea fi astfel surprinsă dacă așteptările investitorilor au fost construite exclusiv pe baza evoluției barilului Brent, fără a lua în considerare toate intervențiile fiscale și de reglementare.
Fondul Proprietatea, Connection Consult și iHunt
În privința Fondului Proprietatea, Cristi Tudorescu a precizat că nu mai urmărește activ emitentul, după perioada îndelungată de incertitudine legată de administrare, dividende și intervențiile acționarilor.
În cazul Connection Consult, comunicarea mai deschisă a companiei este considerată un element pozitiv. Rezultatele foarte bune din primul trimestru nu ar trebui însă extrapolate automat pentru întregul an.
Companiile de tehnologie care lucrează pe bază de proiecte pot avea o evoluție ciclică. După perioade foarte bune pot urma trimestre mai slabe, pe măsură ce contractele se finalizează și noile proiecte au nevoie de timp pentru a produce venituri.
În cazul iHunt, analistul consideră că ar fi utilă o comunicare mai frecventă din partea companiei, inclusiv dincolo de raportările financiare obligatorii.
Economia americană rămâne solidă, dar riscurile nu au dispărut
Pe piețele internaționale, economia Statelor Unite continuă să ofere mai multe argumente pozitive decât zona euro.
PIB-ul crește, piața muncii rămâne rezilientă, iar profiturile companiilor au surprins pozitiv. Totuși, investitorii trebuie să urmărească inflația, randamentele obligațiunilor și politica Rezervei Federale.
Cristi Tudorescu a prezentat trei scenarii pentru economia americană și indicele S&P 500: optimist, moderat și pesimist.
Scenariul optimist
Scenariul pozitiv presupune o creștere economică reală de aproximativ 1%-2% în acest an și anul următor, fără recesiune.
Inflația ar trebui să coboare către 3%, randamentul obligațiunilor americane pe zece ani să revină sub pragurile considerate sensibile de piață, iar Rezerva Federală să evite noi majorări de dobândă.
Cel mai important argument pozitiv este creșterea profiturilor companiilor din S&P 500. Estimările au fost revizuite semnificativ în sus datorită rezultatelor unor companii precum Alphabet, Nvidia și Broadcom.
În cazul în care toate aceste condiții sunt îndeplinite, S&P 500 ar putea încheia anul în apropierea nivelului de 8.000 de puncte sau chiar peste acest prag.
Scenariul moderat
În scenariul de bază, economia americană continuă să crească, dar apar semne de încetinire pentru anul următor.
Inflația rămâne în apropierea pragului de 4%, randamentele obligațiunilor cresc, iar piața începe să ia în calcul posibilitatea unei majorări de dobândă.
Profiturile companiilor ar continua să avanseze, dar într-un ritm mai redus decât cel anticipat în prezent.
În aceste condiții, indicele S&P 500 ar putea evolua într-un interval larg, cu perioade de corecție și revenire, fără o direcție clară pe termen scurt.
Scenariul pesimist
Scenariul negativ presupune apariția unei recesiuni, menținerea inflației peste 4%, randamente ale obligațiunilor de peste 5% și o politică monetară confuză.
Escaladarea conflictelor geopolitice ar putea amplifica presiunile asupra economiei și piețelor.
Chiar și într-un asemenea scenariu, o corecție de 10%-15% nu ar reprezenta un eveniment fără precedent. Piața americană a traversat mai multe astfel de scăderi în ultimii ani, iar investitorii au cumpărat agresiv perioadele de slăbiciune.
Nvidia nu mai pare la fel de scumpă
Nvidia rămâne una dintre cele mai importante companii asociate dezvoltării inteligenței artificiale.
Rezultatele recente ale TSMC și ASML susțin perspectiva unei cereri ridicate pentru infrastructura necesară dezvoltării sistemelor AI. TSMC produce cipurile, iar ASML furnizează echipamentele esențiale pentru fabricarea acestora.
Potrivit lui Cristi Tudorescu, Nvidia nu mai este la fel de scumpă precum părea în urmă cu unul sau doi ani. Creșterea rapidă a profitului a redus multiplii de evaluare, iar compania poate fi tranzacționată la aproximativ 22-24 de ori profitul estimat.
Riscurile rămân legate de apariția unor soluții mai ieftine, inclusiv din China, care ar putea pune presiune asupra veniturilor viitoare.
Cu toate acestea, piața americană nu se află într-o bulă generalizată. Pot exista „mini-bule” în anumite segmente, precum producătorii de memorii sau unele companii de semiconductori, dar marile companii tehnologice nu au neapărat evaluări extreme în raport cu profiturile.
Meta Platforms, între fluxurile de numerar și investițiile uriașe în AI
Investitorii privesc în prezent investițiile Meta Platforms într-un mod diferit față de perioada proiectului Metaverse.
În trecut, piața penaliza compania deoarece o parte semnificativă a fluxurilor de numerar generate de Facebook, Instagram și WhatsApp era direcționată către proiecte cu rezultate incerte.
În prezent, investițiile în centre de date, modele lingvistice, infrastructură și software AI sunt considerate necesare pentru menținerea competitivității.
Meta dispune de un business de bază care generează fluxuri importante de numerar, ceea ce îi permite să investească zeci de miliarde de dolari anual.
Atât timp cât aceste investiții rămân controlate și rezultatele activității principale sunt solide, piața pare dispusă să îi ofere lui Mark Zuckerberg libertate pentru dezvoltarea unor noi proiecte.
Acțiunea Meta se află într-o perioadă de consolidare, iar o confirmare a creșterii rezultatelor ar putea genera o mișcare semnificativă după ieșirea din actualul interval de tranzacționare.
România sau Statele Unite? Diversificarea rămâne soluția
Concluzia discuției a fost că investitorii nu ar trebui să aleagă exclusiv între România și Statele Unite.
Piața românească oferă avantajul familiarității și poate include companii atractive, în special în afara indicelui BET. În același timp, concentrarea exclusivă pe România crește expunerea la riscurile politice, fiscale și de reglementare.
În ultimii ani, autoritățile au introdus taxe suplimentare pentru bănci, companii energetice și alte sectoare importante. Aceste decizii pot afecta rapid profitabilitatea emitenților locali.
Piețele internaționale oferă diversificare și acces la sectoare care nu sunt reprezentate suficient la BVB, însă nici acestea nu sunt lipsite de riscuri.
Cristi Tudorescu preferă un portofoliu format atât din acțiuni românești, cât și internaționale, fără o diversificare excesivă. Numărul total de simboluri urmărite activ și deținute în portofoliu se situează, de regulă, în jurul valorii de 10-11.
O concentrare moderată permite investitorului să urmărească mai atent companiile, rezultatele și riscurile fiecărei poziții.
În actualul context, diversificarea între piețe, sectoare și dimensiuni diferite ale companiilor poate fi mai importantă decât încercarea de a identifica o singură „cea mai bună acțiune”.
