Din 5 iunie 2026, reforma europeană privind prospectele intră într-o nouă etapă. Listing Act urmărește un obiectiv simplu: mai puține situații în care prospectul este necesar și, atunci când rămâne obligatoriu, un document mai scurt, mai clar și proporțional cu tranzacția. Pentru piața locală, miza este una concretă — costuri mai mici și acces mai facil la finanțare pentru emitenții mici și medii.

Modificările aduse Regulamentului (UE) 2017/1129 prin Listing Act reconfigurează unul dintre cele mai costisitoare și mai birocratice momente din viața unui emitent: pregătirea documentului care însoțește o ofertă publică sau o admitere la tranzacționare. Direcția este clară — mai puțină complexitate pentru cei care emit titluri și informații mai clare, mai concise și mai comparabile pentru cei care investesc.

Una dintre cele mai importante schimbări vizează ofertele de dimensiuni reduse. În regimul anterior, statele membre puteau excepta de la obligația întocmirii unui prospect ofertele de până la 8 milioane EUR, calculate pe o perioadă de 12 luni — însă România nu s-a prevalat de această opțiune. Noul regim schimbă fundamental abordarea, iar pentru o piață ca cea de la București efectul ar putea fi mai semnificativ decât pare la prima vedere.

Pragul de 12 milioane EUR: noua linie de exceptare

Noul regim transformă regula: ofertele publice sub pragul de 12 milioane EUR per emitent sau ofertant, calculat la nivelul Uniunii Europene pe o perioadă de 12 luni, sunt exceptate de la obligația de a întocmi și publica un prospect. Este o ridicare semnificativă față de plafonul anterior de 8 milioane EUR, pe care România nici măcar nu îl adoptase.

Statele membre păstrează însă o marjă de manevră: pot reduce pragul la 5 milioane EUR, exceptarea fiind disponibilă în acest caz doar ofertelor fără notificare transfrontalieră (fără pașaportare). Pentru aceste oferte se poate solicita totuși un document informativ — dar care nu poate depăși nivelul de informații cerut pentru rezumatul prospectului.

În practică, pentru piața locală, pragul de 12 milioane EUR ar putea avea un impact mai mare decât pare la prima vedere — în special pentru tranzacțiile mici și medii, unde costul unui prospect era adesea factorul care bloca decizia de finanțare prin piață.

Când prospectul rămâne necesar: limita de 300 de pagini

Pentru cazurile în care prospectul rămâne obligatoriu, reforma introduce o limită de 300 de pagini A4 pentru prospectul standard de acțiuni. În acest calcul nu sunt incluse anumite elemente — rezumatul, informațiile încorporate prin trimitere și anumite informații financiare speciale.

Miza este reducerea documentelor excesiv de lungi, în care informația relevantă riscă să se piardă între formulări tehnice sau repetitive. Rămâne de văzut în ce măsură, în practică, limitarea va conduce efectiv la documente mai concise — având în vedere utilizarea frecventă a încorporării prin trimitere, care permite externalizarea unei părți din conținut.

Informațiile financiare istorice: de la trei la două exerciții

Potrivit actului delegat adoptat de Comisie la 7 mai 2026, de modificare a Regulamentului delegat (UE) 2019/980, perioada informațiilor financiare istorice auditate se reduce de la trei la două exerciții financiare pentru prospectele standard de acțiuni. Pentru cele simplificate, accentul cade pe situațiile financiare anuale și semestriale publicate în ultimele 12 luni.

Aceste modificări vor deveni aplicabile odată cu intrarea în vigoare a actului delegat.

O arhitectură nouă a prospectelor simplificate

De la 5 martie 2026, arhitectura prospectelor simplificate a fost reorganizată. Vechiul prospect simplificat pentru emisiuni secundare și vechiul prospect UE pentru creștere au fost înlocuite de două instrumente noi, ambele urmărind aceeași logică — informații suficiente pentru investitori, fără a reproduce cerințele unui prospect complet.

Standardizare mai mare — și o întârziere semnalată de ESMA

Reforma introduce un grad mai mare de standardizare: prospectele trebuie să urmeze o structură mai previzibilă, iar formatul și conținutul sunt detaliate prin acte delegate. Comisia a adoptat la 7 mai 2026 actul delegat care detaliază noul cadru — formatul standardizat, ordinea secțiunilor, conținutul minim și regulile privind verificarea și aprobarea.

Lizibilitate și un regim lingvistic mai flexibil

Reforma pune accent pe lizibilitate. Rezumatul prospectului trebuie redactat într-un limbaj clar, non-tehnic, concis și inteligibil, într-un stil care facilitează înțelegerea informațiilor de către investitori. În practică, această cerință va pune presiune pe simplificarea unui limbaj tradițional foarte tehnic.

Regimul limbii devine, la rândul său, mai flexibil. Pentru ofertele realizate doar în statul membru de origine, prospectul poate fi redactat fie într-o limbă acceptată de autoritatea competentă, fie într-o limbă uzuală în domeniul finanțelor internaționale — ceea ce confirmă rolul deja consacrat al limbii engleze.

Statele membre pot însă impune limba națională pentru ofertele și admiterile la tranzacționare la nivel național. Prin urmare, va trebui urmărită cu atenție abordarea legislativă pe care o va adopta România în această privință.

Acest material are caracter informativ și editorial și nu constituie consultanță juridică, fiscală sau de investiții. Informațiile prezentate reflectă cadrul de reglementare la data publicării și pot face obiectul unor modificări ulterioare. Pentru decizii concrete, consultați un profesionist autorizat. Financial Market nu își asumă răspunderea pentru deciziile luate pe baza acestui articol.