Lichiditatea este de mult timp problema principala a pietei de capital romanesti, iar unul dintre factorii care contribuie la lichiditatea scazuta este free float-ul in general mic al emitentilor.
Oficial vedem emitenti cu free float procentual care ajunge si la 100%, insa in realitate o parte din actiunile incluse dupa standardele clasice in free float sunt de fapt blocate la actionari care nu au nicio intentie de a le tranzactiona in viitorul previzibil, se arată intr-o analiză a brokerilor de la Prime Transaction.
Avand in minte acest lucru, Marius Pandele din cadrul Departamentului de analiza al casei e brokeraj a realizat o centralizare a situatiei actionariatului emitentilor inclusi in indicele BET, luand in calcul toate categoriile de actionari care ar putea pastra actiunile pe termen mai lung si pentru care sunt disponibile informatii.
Pentru unii emitenti exista categorii de actionari pe termen lung care nu sunt obligate sa-si raporteze detinerile, putand aparea situatii in care free float-ul real sa nu fie chiar la nivelul estimat de noi.
Au fost luate in calcul detinerile fondurilor de pensii si SIF-urilor la 30 iunie 2021, cele ale actionarilor individuali si corporativi importanti si cele ale fondurilor de investitii care publica situatia detaliata a investitiilor.
Cei din ultima categorie pot fi si investitori pe termen scurt, motiv pentru care am ales sa calculam doua variante de free float, una in care actiunile acestora sunt incluse in detinerile pe termen lung si una in care le-am considerat disponibile pentru tranzactionare (free floatul ajustat din tabelele de mai jos).
In cele doua tabele de mai jos se poate observa procentul din free float reprezentat de tranzactiile totale din ultimele 60 de zile în care apar diferente destul de mari intre emitenti, explicabile fie prin detinerile mari ale actionarilor pe termen lung fara obligatii de raportare, fie prin interesul mai scazut al pietei fata de emitentii respectivi in aceasta perioada.
Acuratetea cifrelor din tabele poate fi afectata de tranzactiile ulterioare datelor de raportare, de diferenta de timing intre raportarile fondurilor si de existenta unor actionari institutionali care dintr-un motiv sau altul nu raporteaza detinerile in mod detaliat. Ca ordin de marime, insa, situatia este apropiata de cea din realitate.
Articol scris de Marius Pandele, Departament analiza Prime Transaction. Articilul initial a aparut aici