După 25 de ani de negocieri, Uniunea Europeană și blocul Mercosur – format din Argentina, Brazilia, Paraguay și Uruguay – au ajuns în final la un acord comercial de amploare. Tratatul, care urmează să fie semnat oficial în Paraguay, va crea una dintre cele mai mari zone de liber schimb din lume, acoperind peste 700 de milioane de persoane și aproximativ 20% din PIB-ul global. Cu toate acestea, acordul rămâne profund contestat, în special în Franța, iar drumul până la implementare este departe de a fi încheiat.
Un semnal puternic pentru comerțul global, într-o lume tot mai protecționistă
Potrivit analizei realizate de analiștii de la ING Bank, acordul UE–Mercosur transmite un mesaj clar în favoarea piețelor deschise, într-un context marcat de creșterea protecționismului la nivel global. Pentru Uniunea Europeană, tratatul oferă oportunitatea de a-și diversifica relațiile comerciale, reducând dependența de SUA și China și consolidând prezența într-o regiune bogată în resurse naturale strategice.
Semnarea acordului a fost amânată din cauza îngrijorărilor legate de protecția mediului și a opoziției unor state europene, în special Franța și Italia, care au invocat riscuri pentru sectoarele agricole locale. Introducerea unor măsuri de protecție suplimentare pentru fermierii europeni a permis obținerea unei majorități politice la nivelul UE, chiar și în absența sprijinului Franței.
De la tarife ridicate la liberalizarea comerțului: un proces de durată
În prezent, schimburile comerciale dintre UE și Mercosur sunt afectate de tarife ridicate, de până la 35% pentru automobile și 28% pentru produse lactate. Acordul prevede eliminarea tarifelor pentru aproximativ 91% din bunurile tranzacționate, ceea ce ar reduce, de exemplu, tariful mediu efectiv pentru exporturile UE către Argentina de la 10,3% la circa 1%, în timp.
Economiile generate prin eliminarea tarifelor sunt estimate la 4 miliarde de dolari, însă implementarea va fi graduală. Pentru unele produse, precum componentele auto, eliminarea tarifelor se va face liniar pe parcursul a zece ani, în timp ce UE va introduce cote tarifare suplimentare pentru importurile de carne de vită.
Implementare în două etape și obstacole politice
Acordul este structurat în două instrumente juridice distincte. Primul este un acord comercial interimar, care se concentrează strict pe comerț și poate intra în vigoare după aprobarea Parlamentului European. Al doilea, mult mai amplu, este Parteneriatul UE–Mercosur, care include dialog politic, investiții și angajamente de mediu. Acesta necesită ratificarea tuturor celor 27 de state membre UE, un proces care poate dura ani de zile.
Experiența acordului UE–Canada (CETA) arată cât de lent poate fi acest parcurs: deși aplicat provizoriu din 2017, nu a fost ratificat încă de toate statele membre.
Impact economic limitat, dar valoare geopolitică majoră
Conform estimărilor citate de ING Bank, impactul economic direct al acordului rămâne moderat. PIB-ul Uniunii Europene ar putea crește cu doar 0,1% până în 2032, în timp ce Mercosur ar beneficia de un avans de aproximativ 0,3%. Beneficiile nu vor fi distribuite uniform, statele cu sectoare agricole puternice, precum Spania și Italia, fiind printre principalele câștigătoare.
Cu toate acestea, adevărata valoare a acordului este geopolitică. UE își consolidează poziția ca actor global credibil în comerțul internațional și își întărește strategia de reducere a dependențelor externe, în special față de China. Acordul creează, totodată, un impuls pentru relansarea altor negocieri comerciale blocate, precum cele cu India.
Agricultura europeană: între opoziție și măsuri compensatorii
Produsele agroalimentare reprezintă 43% din importurile UE din Mercosur, cu o valoare de 24 miliarde de euro în 2024. Fermierii europeni, în special cei din sectoarele de carne de vită, carne de pasăre și sfeclă de zahăr, se tem de concurența producătorilor sud-americani, care operează la costuri mai reduse.
Răspunsul Comisiei Europene include mecanisme de salvgardare, un fond de criză de 6,3 miliarde de euro pentru agricultură și redirecționarea a 45 de miliarde de euro către dezvoltarea rurală în următorul buget multianual. În același timp, exportatorii europeni de produse cu valoare adăugată mare – precum brânzeturile, vinurile și uleiul de măsline – ar putea beneficia de acces mai bun pe piețele Mercosur.
Un impuls mult așteptat pentru industria auto europeană
Acordul aduce vești bune pentru industria auto europeană, afectată de cererea slabă internă. Mercosur este o piață de creștere, iar eliminarea tarifelor ridicate ar putea îmbunătăți semnificativ competitivitatea producătorilor europeni. În 2024, UE a exportat vehicule și componente auto în valoare de 5 miliarde de euro către statele Mercosur, Germania având o pondere dominantă.
Materii prime critice: miza strategică pe termen lung
Un element esențial, dar mai puțin vizibil, al acordului îl reprezintă materiile prime critice. Argentina și Brazilia dețin rezerve importante de litiu, niobiu, tantal și grafit natural – resurse vitale pentru tranziția energetică și dezvoltarea tehnologiilor verzi. În condițiile în care cererea UE pentru baterii cu litiu ar putea crește de 12 ori până în 2030, acordul UE–Mercosur joacă un rol-cheie în securizarea lanțurilor de aprovizionare și reducerea dependenței de China.
Concluzie
Analiza ING Bank arată că, deși impactul economic imediat al acordului UE–Mercosur este limitat, importanța sa strategică și geopolitică este considerabilă. Acordul consolidează poziția Uniunii Europene în competiția globală pentru resurse, influență și autonomie strategică, deschizând în același timp calea pentru noi parteneriate comerciale majore în anii următori.
