Escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu determină o creștere accelerată a prețurilor la energie, cu efect direct asupra inflației în Europa Centrală și de Est (CEE), arată o analiză a economiștilor de la ING Bank. Regiunea, puternic dependentă de importurile de energie și cu monede mai volatile decât piețele dezvoltate, este expusă atât șocurilor petroliere, cât și celor din piața gazelor naturale.
Potrivit ING, reacția piețelor energetice ar putea fi una agresivă încă de la redeschidere. Cotația Brent ar putea tranzacționa imediat în intervalul 80–90 dolari/baril, cu riscuri de extindere spre 100 dolari/baril și, într-un scenariu extrem de întreruperi majore de ofertă, chiar spre 140 dolari/baril. În paralel, piața gazelor europene rămâne vulnerabilă la eventuale perturbări ale fluxurilor de LNG din Qatar, iar contractele TTF ar putea urca spre 80–100 euro/MWh în cazul în care se vor prețui pierderi prelungite de ofertă.
Inflația în CEE: România, printre cele mai sensibile la șocul petrolier
Regiunea CEE este structural mai vulnerabilă la creșterea prețului petrolului, din cauza dimensiunii reduse a economiilor, dependenței de importuri energetice și a așteptărilor inflaționiste mai puțin bine ancorate.
Conform estimărilor ING, o creștere de 10% a prețului petrolului s-ar traduce printr-un impact de aproximativ 1,10 puncte procentuale asupra inflației în Turcia, cea mai expusă economie din regiune, din cauza dependenței totale de importuri și a unui curs valutar vulnerabil.
România este a doua cea mai sensibilă economie, cu un impact estimat la 0,50 puncte procentuale asupra indicelui prețurilor de consum. Deși are cel mai scăzut nivel al importurilor nete de energie din regiune, efectele de runda a doua sunt mai puternice: prețurile carburanților se transmit rapid în prețurile alimentelor și în costurile bunurilor importate.
Ungaria urmează cu un impact estimat de 0,45pp, în timp ce Polonia (0,35pp) și Cehia (0,20pp) sunt considerate mai reziliente, beneficiind de o structură energetică mai diversificată și de monede relativ mai stabile.
Băncile centrale din regiune: ciclul de reducere a dobânzilor, pus pe pauză
Din perspectiva politicii monetare, conflictul schimbă radical calendarul așteptat al reducerilor de dobândă în CEE. Majoritatea băncilor centrale din regiune – cu excepția României – luau în calcul tăieri iminente de rată, însă noul context favorizează o abordare prudentă.
În Polonia, unde era anticipată o reducere de 25 puncte de bază până la 3,75%, probabilitatea unei decizii de relaxare monetară a scăzut semnificativ. În Cehia, tonul ar putea deveni mai puțin dovish înaintea ședinței din martie.
În Ungaria, banca centrală a redus recent dobânda pentru prima dată din septembrie 2024, însă deprecierea forintului și creșterea prețurilor la energie pot amâna următoarea tăiere. În România, unde o reducere era anticipată abia în luna mai, riscurile sunt acum orientate spre o eventuală amânare, în funcție de durata conflictului și de impactul asupra piețelor energetice.
În Turcia, banca centrală a adoptat deja un ton prudent după surpriza inflaționistă din ianuarie, iar evoluțiile recente pot duce la o suspendare completă a reducerilor de dobândă în martie, cu accent pe stabilitatea cursului valutar.
Piețele financiare: presiune pe valutele CEE și pe dobânzi
Pe fondul unui sentiment global de tip „risk-off”, valutele din CEE sunt susceptibile la presiuni de depreciere, în special cele unde poziționarea investitorilor este deja puternic „long”. Forintul maghiar și lira turcească sunt considerate cele mai expuse, în timp ce leul românesc ar putea fi afectat indirect prin creșterea aversiunii la risc și a presiunilor inflaționiste.
Pe piața dobânzilor, așteptările privind relaxarea monetară vor fi recalibrate în sus pe termen scurt, reflectând amânarea reducerilor de rată. În același timp, segmentul lung al curbei ar putea rămâne relativ mai stabil, anticipând impactul negativ al prețurilor mai mari la energie asupra creșterii economice. ING estimează astfel o posibilă aplatizare a curbelor de randament în regiune în perioada următoare.
În concluzie, analiza ING Bank indică faptul că efectele conflictului din Orientul Mijlociu nu se vor limita la piața energiei, ci vor reverbera în inflație, politici monetare și piețe financiare din Europa Centrală și de Est, cu România, Ungaria și Turcia printre cele mai expuse economii.
