Prețurile petrolului au continuat să scadă, iar Brent a încheiat trimestrul al doilea cu cea mai slabă evoluție trimestrială din 2020, pe fondul creșterii încrederii investitorilor că fluxurile de țiței din Golful Persic încep să se normalizeze.
Pe parcursul perioadei aprilie-iunie, ICE Brent a pierdut puțin peste 38%, aceasta fiind cea mai slabă performanță trimestrială de la începutul crizei Covid-19, când cererea globală de petrol a fost puternic afectată. Piața pare să privească tot mai optimist o revenire a ofertei din Golful Persic, în ciuda tensiunilor recente dintre Statele Unite și Iran. Discuțiile indirecte desfășurate la Doha în această săptămână ar fi avut un ton pozitiv, potrivit informațiilor apărute în piață.
Totuși, traficul tancurilor petroliere prin Strâmtoarea Hormuz rămâne limitat. Numărul total al traversărilor, incluzând atât intrările, cât și ieșirile, era estimat marți la aproximativ 11, în scădere față de vârful de 24 înregistrat miercurea trecută.
Cu toate acestea, s-a observat o ușoară creștere a traficului de intrare, ceea ce sugerează că armatorii încep să devină mai încrezători în relocarea navelor în Golful Persic. Dacă această tendință se accelerează, ea ar putea deveni un factor negativ pentru prețul petrolului și ar putea contrazice scenariul unei reveniri a cotațiilor de la nivelurile actuale.
Datele publicate de EIA arată că Statele Unite au majorat producția de țiței la un nou nivel record în luna aprilie. Producția a urcat la 13,93 milioane barili pe zi, în creștere cu 1,6% față de luna precedentă și cu 3,5% comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut. Totodată, exporturile totale de țiței și produse petroliere au atins un nou record, de 13,61 milioane barili pe zi, în creștere cu 1,74 milioane barili pe zi față de luna anterioară și cu 3,26 milioane barili pe zi în ritm anual. Avansul exporturilor americane a ajutat piața să compenseze o parte din pierderile de ofertă din Golful Persic.
Datele API publicate peste noapte indică o nouă scădere a stocurilor de țiței din SUA, în pofida unei anumite normalizări a fluxurilor din Golful Persic. Stocurile de țiței ar fi scăzut cu 6,07 milioane de barili în ultima săptămână. Stocurile de benzină au coborât, de asemenea, cu aproximativ 2,11 milioane de barili, în timp ce stocurile de distilate au crescut cu 2,9 milioane de barili. Raportul săptămânal EIA, urmărit mai atent de piață, urmează să fie publicat ulterior.
În China, autoritățile ar fi relaxat restricțiile privind exporturile de produse rafinate, după ce anterior înăspriseră controalele în primele etape ale conflictului din Golful Persic. Potrivit informațiilor din piață, unele rafinării de stat au primit permisiunea de a relua exporturile de benzină și motorină, în limita cotelor guvernamentale.
Măsura ar putea reduce presiunile din piețele produselor petroliere, în special în zona distilatelor medii, însă marjele pentru aceste produse sunt așteptate să rămână bine susținute. Acest lucru este explicat de redresarea mai lentă a ofertei după conflict și de riscul unor restricții rusești la exporturile de motorină.
Pe piața gazelor naturale, QatarEnergy ar fi extins clauza de forță majoră pentru unele livrări de LNG către Asia și Europa până în august, iar în anumite cazuri chiar până la începutul lunii septembrie.
Această evoluție sugerează că piața gazelor naturale lichefiate ar putea avea parte de o revenire mai lentă a livrărilor după acordul temporar de încetare a tensiunilor dintre SUA și Iran. Pentru Europa, situația rămâne sensibilă, în condițiile în care sezonul de umplere a depozitelor avansează cu stocuri sub nivelurile obișnuite, ceea ce ar putea duce la intrarea în iarnă cu rezerve sub țintă.
Metalele industriale cresc pe fondul monitorizării discuțiilor SUA-Iran
Metalele industriale au înregistrat creșteri marți, în timp ce investitorii au urmărit reluarea discuțiilor dintre Statele Unite și Iran, dar și perspectivele privind politica monetară a Rezervei Federale. Cuprul a revenit peste pragul de 13.300 dolari pe tonă, susținut de reducerea temerilor privind perturbarea transporturilor prin Strâmtoarea Hormuz.
Aluminiul a rămas însă sub presiune, pe măsură ce prima de risc geopolitic acumulată anterior a continuat să se reducă. Metalul se îndreaptă către cea mai abruptă scădere lunară din 2008, anulând o mare parte din avansul anterior generat de temerile privind posibile întreruperi ale aprovizionării din Orientul Mijlociu.
Poziționarea investitorilor a devenit mai puțin favorabilă. Pozițiile speculative net long pe aluminiu la LME au scăzut pentru a treia săptămână consecutivă, la 68.814 loturi în săptămâna încheiată la 26 iunie, cel mai redus nivel din mai 2021.
Scăderea vine pe fondul creșterii pozițiilor short și al diminuării temerilor privind Strâmtoarea Hormuz. Pozițiile net long pe cupru au scăzut, de asemenea, pentru a patra săptămână consecutivă, la 48.735 loturi, în timp ce pozițiile net long pe zinc au coborât pentru a treia săptămână, la 28.222 loturi, cel mai redus nivel din octombrie 2025.
Piețele metalelor sunt tot mai atente la semnalele venite din partea Rezervei Federale. Așteptările ca dobânzile din SUA să rămână ridicate pentru mai mult timp susțin dolarul american, ceea ce reprezintă un factor negativ pentru materiile prime denominate în dolari.
În zona metalelor prețioase, aurul s-a stabilizat în jurul nivelului de 4.000 dolari pe uncie, după pierderile recente. Relaxarea tensiunilor geopolitice reduce cererea pentru active de refugiu, în timp ce așteptările privind o Fed mai restrictivă apasă asupra sentimentului din piață. Un dolar mai puternic și randamentele mai ridicate continuă să fie factori dificili pentru activele care nu oferă randament, deși incertitudinile persistente din Orientul Mijlociu oferă în continuare un anumit sprijin.
Agricultură: USDA raportează creșteri ale stocurilor de cereale
În raportul trimestrial privind stocurile, USDA a anunțat că stocurile de porumb se situau la 5,295 miliarde de busheli la 1 iunie, în creștere cu 14% față de anul anterior. Nivelul a fost, totuși, sub așteptările pieței, care indicau 5,414 miliarde de busheli.
Pentru soia, agenția a raportat stocuri de 1,061 miliarde de busheli, în creștere cu 5% față de anul trecut și peste estimarea pieței, de 1,050 miliarde de busheli. Creșterea a fost determinată în principal de exporturile mai slabe către China. În cazul grâului, stocurile au fost raportate la 920 milioane de busheli, în creștere cu 8% în ritm anual, dar sub așteptările pieței, de aproximativ 931 milioane de busheli.
În paralel, cel mai recent raport USDA privind suprafețele cultivate estimează o scădere a plantărilor de porumb și grâu în acest an, în timp ce suprafața destinată culturilor de soia este așteptată să crească. Pentru 2026, USDA estimează suprafața cultivată cu porumb la 95,3 milioane de acri, sub nivelul de 98,8 milioane de acri plantat în 2025, dar în linie cu estimarea anterioară.
Suprafața cultivată cu grâu este estimată la 42,7 milioane de acri, în scădere față de 45,3 milioane de acri în 2025 și sub estimarea din martie, de 43,8 milioane de acri. În schimb, estimarea pentru suprafața cultivată cu soia a fost majorată la 85,4 milioane de acri, peste nivelul de 81,2 milioane de acri din 2025 și peste estimarea precedentă de 84,7 milioane de acri.
Per ansamblu, piețele de mărfuri rămân influențate de trei factori majori: evoluția tensiunilor geopolitice din Orientul Mijlociu, perspectiva politicii monetare a Rezervei Federale și dinamica ofertei globale.
În energie, normalizarea fluxurilor din Golful Persic pune presiune pe prețurile petrolului, în timp ce gazele naturale rămân vulnerabile la întârzieri în livrările de LNG. În metale, dolarul puternic și dobânzile ridicate limitează potențialul de creștere, iar în agricultură, datele USDA indică o imagine mixtă, cu stocuri în creștere, dar cu ajustări importante ale suprafețelor cultivate.
