Se schimbă garda la Bursa de Valori București. Pentru prima dată în istoria recentă, fondurile deschise de investiții au avut la dispoziție, pentru plasamente în acțiuni la BVB, sume comparabile cu cele ale fondurilor de pensii Pilon II — echivalentul a circa 65% din fluxurile pe care pensiile private le-ar putea teoretic direcționa spre bursă. Iar două treimi din acești bani noi merg către o singură categorie: fondurile pe indici bursieri, ale căror plasamente sunt dictate exclusiv de dinamica subscrierilor, nu de fundamentele companiilor.

Principala schimbare în arhitectura instituțională a pieței financiare nebancare vine din avansul exploziv al industriei fondurilor deschise (OPCVM). După ce sectorul a stagnat mai bine de 12 ani la active nete între 4 și 5 miliarde de euro, într-un singur an — până la finalul lunii mai 2026 — valoarea activelor nete a urcat la 8,3 miliarde de euro. Motorul: intrări de capital fără precedent în fondurile diversificate și pe acțiuni, care au ajuns să reprezinte circa 45% din activele OPCVM, după mulți ani în care nu depășiseră 15–20%.

În cifre: în primele cinci luni din 2026, subscrierile nete în fondurile diversificate și pe acțiuni au depășit 560 de milioane de euro, din care AAFBR estimează că minimum 375 de milioane de euro au reprezentat lichidități investite efectiv în acțiuni la BVB. Spre comparație, fondurile de pensii Pilon II au încasat contribuții brute de circa 1,9 miliarde de euro în același interval, din care aproximativ o treime — peste 570 de milioane de euro — ar fi fost teoretic disponibile pentru investiții în acțiuni la bursa locală.

Două treimi din banii noi merg în fonduri pe indici

Fenomenul cu adevărat nou nu este doar volumul, ci destinația banilor. Potrivit estimărilor AAFBR, pe baza datelor centralizate de Asociația Administratorilor de Fonduri (AAF), circa două treimi din subscrierile nete în fondurile pe acțiuni de la începutul anului sunt reprezentate de intrări în fondurile deschise pe indici — cel mai important fiind BT Index Romania ROTX — și în ETF-uri: ETF BET Patria Tradeville și mai tânărul BT Index Romania ETF BET-TR, care are un start fulminant, cu active de 39 de milioane de euro după mai puțin de trei luni de la lansare.

Dinamica numărului de titluri în circulație arată viteza acumulării:

1BT Index Romania ROTX: +67% în 2025 și încă +38% doar în primele cinci luni din 2026;

2ETF BET Patria Tradeville: +14% în 2025 și +28,5% în primele cinci luni din 2026;

3Cele două fonduri pe indici au ajuns la active de 376, respectiv 235 de milioane de euro, plasându-se între primele trei cele mai importante fonduri pe acțiuni din România.

Pilonul II controlează 43,6% din free-float-ul BVB

Contextul care amplifică efectul acestor fluxuri: oferta de acțiuni liber tranzacționabile este tot mai restrânsă. Potrivit ultimei situații publice detaliate a portofoliilor, din 27 februarie 2026, fondurile de pensii obligatorii controlau 43,6% din free-float-ul agregat al companiilor unde sunt acționari, cu participații totale la BVB de 11,3 miliarde de euro — adică 97,3% din valoarea totală a plasamentelor lor în acțiuni.

Pragurile sunt spectaculoase la nivel de emitent: Pilonul II depășea 60% din free-float la Hidroelectrica, Romgaz, Aquila și Sphera, iar pragul de 50% era depășit și la Cris-Tim Family Holding, OMV Petrom, Transgaz, BRD, Transelectrica, Electrica, Nuclearelectrica și MedLife. La MedLife, fondurile de pensii dețin 42,6% din întregul capital social; la Banca Transilvania — 25,2%, echivalentul a 1,86 miliarde de euro, cea mai mare participație în valoare absolută. Excluzând deținerile Pilonului II, free-float-ul „real” al pieței se comprimă la doar 22,4%.

Premiera anului: pensiile vând, bursa crește

Raportul AAFBR semnalează o răsturnare istorică de rol: pentru prima dată, fondurile de pensii Pilon II nu au mai fost cumpărătorii relevanți ai pieței în prima parte a anului, ba chiar au devenit vânzători semnificativi de acțiuni în ultimele luni. Și, în pofida acestui lucru, bursa locală și-a continuat parcursul susținut ascendent — pachetele „eliberate” în piață au fost absorbite cu relativă ușurință de investitorii de retail cu conturi individuale de brokeraj și, mai ales, de fondurile OPCVM cu acțiuni în portofolii, în special de cele câteva fonduri deschise pe indici și ETF-uri.

În spatele vânzărilor stă o presiune de conformare: pe fondul creșterii cotațiilor din 2025 și 2026, ponderea acțiunilor în activele totale ale Pilonului II a urcat sistematic peste nivelul de referință de 27%, în condițiile în care până în decembrie 2025 pragul de 25% fusese rar depășit. Răspunsul autorității a venit prompt: pe 10 iunie, ASF a pus în consultare modificarea Normei nr. 11/2011, aprobată de Consiliul ASF pe 24 iunie, prin care ponderarea maximă admisă pentru acțiuni crește de la 25% la 30%.

De remarcat că, între februarie 2025 și februarie 2026, deținerile Pilonului II au crescut la toți emitenții importanți — OMV Petrom (+0,4%), Hidroelectrica (+0,9%), Romgaz (+0,7%), BRD (+1,5%), Electrica (+0,8%), MedLife (+2%), Transgaz (+1,1%), Digi (+2,2%), Transelectrica (+1,7%), Aquila (+5,7%), Sphera (+4,2%) — cu o singură excepție: Banca Transilvania, unde ponderea a scăzut cu 0,8%. Fondurile au intrat și în ofertele publice inițiale derulate în octombrie 2025 și februarie 2026, cu participații de 17,4% la Cris-Tim Family Holding și 10,9% la Electro-Alfa International.

Consecințe pentru investitori: multipli decuplați de fundamente

Prima consecință este pozitivă: Pilonul II are, în sfârșit, o contraparte solidă care îi permite reducerea expunerii pe unii dintre emitenții principali, dacă administratorii consideră necesar din perspectiva managementului de portofoliu. O eliberare parțială de free-float, pe termen mediu și lung, fără presiune pe cotații, ar fi o evoluție calitativă majoră pentru bursa din București.

Există și o limită structurală a modelului pasiv: fondurile pe indici nu pot fi subscriitori în cadrul IPO-urilor viitoare. O creștere foarte asimetrică a acestora, în raport cu fondurile administrate activ, nu ar stimula derularea de oferte publice inițiale de către companii antreprenoriale reprezentative — motiv pentru care AAFBR pledează pentru o dezvoltare a sectorului OPCVM preponderent prin fonduri de acțiuni administrate activ, notând totodată că orientarea fluxurilor de capital nu va putea fi „controlată” administrativ.