PePlus
Andrei Roșu (PePlus): „Cheltuielile pentru sănătate nu sunt cheltuieli, sunt investiții” — cum îți crești „contul biologic” fără buget mare
Sportiv de anduranță · Antreprenor social · Nutriționist | Ediție PePlus
Recordman mondial la anduranță, Andrei Roșu tratează sănătatea ca pe cea mai importantă investiție a vieții — una cu randament vizibil nu în contul bancar, ci în energia de fiecare dimineață. La emisiunea PePLUS a explicat ierarhia obiceiurilor care contează cu adevărat, de ce fundamentul bate orice supliment și cât de puțin costă, de fapt, un stil de viață sănătos.
De la Polul Nord la „contul biologic”
Cartea de vizită a invitatului este remarcabilă: în 2011 a intrat în Cartea Recordurilor ca primul om care a finalizat circuitul de șapte maratoane și șapte ultramaratoane pe șapte continente, a stabilit un record mondial de aproximativ 30.000 de genuflexiuni în 24 de ore și a traversat Atlanticul vâslind. Punctul de plecare a fost însă mult mai banal: în 2008 a devenit tată și a decis să fie „un model real” pentru copiii săi — pornind de la premisa că moștenim de la părinți nu atât gena, cât obiceiul. Primul maraton, ales tocmai pentru că îl obliga să nu amâne antrenamentele, a fost cel de la Polul Nord.
Ideea centrală pe care o propune Roșu este că, dincolo de contul financiar, fiecare dintre noi are un „cont biologic” sau funcțional. Fiecare obicei bun este un depozit în acest cont. Iar vârsta care contează nu este cea cronologică — irelevantă, spune el — ci vârsta biologică: cea cardiovasculară, hormonală sau metabolică. Sănătatea devine „cea mai importantă investiție” abia în momentul în care o pierdem, exact cum recuperarea mobilității unei mâini după un AVC nu are, pentru familie, un preț.
„Randamentul nu se vede doar în contul bancar, ci îl vezi în fiecare dimineață în care te trezești cu energie — și în fiecare lucru pe care încă îl poți face cu cei dragi.”
Un stil de viață sănătos nu presupune un buget mare
Contrar percepției că sănătatea „costă”, invitatul susține că cele mai eficiente intervenții sunt gratuite sau ieftine: mersul pe jos zilnic (fără echipament special), exerciții cu greutatea corpului (o flotare, o fandare, o genuflexiune, începute „de unde ești”), leguminoase în locul cărnii (linte, fasole, năut), igiena somnului și renunțarea la lucrurile care chiar sunt scumpe — băuturile zaharoase, fumatul, alcoolul.
Regula fundamentelor: mers pe jos + câteva exerciții + mai multe plante în farfurie + un somn mai bun + eliminarea viciilor rezolvă, în estimarea invitatului, cea mai mare parte din ceea ce înseamnă sănătate. Un set simplu de analize o dată pe an este suficient pentru a ști „pe unde ești și ce ai de făcut” — fără mii de euro în investigații complicate.
Ierarhia „depunerilor” în contul biologic
Întrebat cum ar ordona cele mai importante investiții zilnice, Roșu propune o ierarhie clară:
1 Somnul. Mecanismul care repară cel mai rapid. O masă proastă azi abia se simte mâine; o noapte nedormită — sau doar 3–5 ore în loc de 7–8 — se vede imediat în randament și în starea mentală.
2 Mișcarea. Produce efecte imediate prin endorfine și dopamină. Paradoxal, nu îți ia energie, ci îți dă — efect vizibil deja după 2–3 zile, mai ales combinată cu hidratare.
3 Alimentația. Susține beneficiile obținute din somn și mișcare.
4 Relațiile. Tot mai des ne simțim singuri „în mijlocul mulțimii”. Mii de followeri nu înlocuiesc intimitatea și apropierea pentru care am fost construiți evolutiv.
5 Gestionarea stresului. Dacă primele patru sunt bifate, cortizolul scade automat, iar procesul de „inflamaging” — îmbătrânirea accelerată prin inflamație — este ținut sub control.
Suplimente și abonament la sală: „fine-tuning”, nu fundament
Zona de suplimente și sală este, în viziunea invitatului, un reglaj fin la care ajungi după ce ai construit baza — nu o scurtătură. „Nu poți să suplimentezi lipsa unui stil de viață sănătos.” Suplimentele ar trebui luate doar în context (analize, o anumită stare fizică, discuție cu medicul), nu „după ureche”, și cu așteptări realiste: nu sunt o poliță de asigurare care compensează o alimentație proastă.
Sala ajută — reduce riscul de accidentare și grăbește rezultatele — dar absența unui abonament nu este o scuză, pentru că orice exercițiu poate fi făcut acasă cu gantere, benzi elastice sau propria greutate. Analogia lui Roșu: e ca și cum te-ai apuca de snowboard fără o oră de antrenament, dar ți-ai dori cea mai bună placă și cea mai tare stațiune, când tu nu știi încă nici să frânezi.
Cât de repede se văd rezultatele
Prima regulă: începi azi, nu „de mâine” sau „din 1 ianuarie”. O schimbare mică — ultima masă la 18–19 în loc de ora 22, sau culcatul cu jumătate de oră mai devreme — acționează ca un bulgăre de zăpadă. Somnul oferă feedback imediat: un experiment simplu, culcatul mai devreme într-o zi de marți sau miercuri, arată deja de la trezire un cu totul alt randament.
Kilogramele sunt o poveste mai lentă și înșelătoare. Ele se lucrează mai mult din alimentație și somn decât din mișcare, iar rezultatul se vede adesea mai întâi la talie, nu pe cântar. Paradoxul clasic: după o lună de efort corect, cântarul arată aceeași greutate sau chiar un kilogram în plus, deși toată lumea din jur observă schimbarea. Explicația este remodelarea corporală — musculatura ocupă un volum de circa două ori mai mic decât țesutul adipos. În 2–3 săptămâni de intervenții corecte (începând cu ordinea meselor: fibre și plante înaintea restului), diferența devine vizibilă.
Cât ne costă, de fapt, un stil de viață nesănătos
Aici invitatul vorbește din experiență directă, după ce a trecut prin ambele stiluri de viață. Costul sedentarismului nu este doar medical: letargie, migrene, dureri de spate, lipsa de energie care anulează orice proiect ambițios, plus concediile medicale. Pe termen lung, toate acestea se traduc în oportunități pierdute și într-o motivație scăzută — deci și în performanță profesională și financiară mai slabă.
Formula pe care o repetă: „Dacă nu îți faci timp pentru sănătate, vei fi obligat să îți faci timp pentru boală.” Și complementar: ai o mie de probleme până când apare o problemă medicală — moment în care rămâi cu una singură.
Semnalele de alarmă și granița către burnout
Corpul „vorbește înainte să țipe”, spune Roșu. Semnalele timpurii: o oboseală permanentă atât de constantă încât devine „starea naturală” (revelația vine abia într-un concediu de câteva zile), un somn neodihnitor în care mintea rumegă sarcinile de a doua zi, lipsa concentrării, kilogramele în plus și dispariția poftei de mișcare.
Testul oboseală vs. burnout: oboseala trece după odihnă; burnout-ul nu. Dacă dormi și tot ești epuizat și fără motivație (dopamină scăzută, „nu te mai bucură nimic”), ești deja în burnout. Iar dacă meseria ta nu este o sursă de stres pozitiv, întrebarea firească este de ce insiști să rămâi — reconectarea cu „de ce”-ul inițial, sau o repoziționare, poate conta mai mult decât un infarct peste doi-trei ani.
Micro-obiceiuri la birou și productivitatea reală
Munca la birou vine cu propriile reguli de igienă: o pauză de câteva minute la circa 50 de minute de lucru, cu privirea aruncată în depărtare (ochii nu au fost construiți să stea ore întregi la o jumătate de metru de un ecran). Pentru invitat, schimbarea majoră a fost lucrul în picioare — pe un trepied ieftin, nu pe un birou reglabil de mii de lei — ca antrenament pasiv, gratuit, util pentru cineva obișnuit cu ultramaratoanele petrecute pe picioare.
Cât despre productivitate, mai mult timp la birou nu înseamnă mai mult randament: după un punct, eficiența scade dramatic, exact ca în sport, unde nimeni nu se antrenează 18 ore pe zi. Soluția este „sprintul” de dimineață, când creierul e cel mai activ — principiul din cartea „Eat that frog! de Brian Tracy”: rezolvi întâi task-ul cel mai dificil, apoi lași pe după-amiază lucrurile ușoare și amânabile.
Cafeaua: un „împrumut” de energie, cu dobândă
Deși nu consumă cafea, Roșu nu o demonizează — o vede însă ca pe un cost. Cafeina forțează corpul și anulează ritmul natural al adenozinei, oferind artificial o energie urmată de un „crash” pe care nu îl ai când pornești ziua corect: hidratare (500–600 ml de apă la trezire), lumină naturală și mișcare. În cazul lui, ca sportiv de anduranță, cafeina are un singur rol legitim: să treacă peste orele de somnolență dintr-o cursă de noapte — și atunci preferă matcha, pentru L-teanina care temperează pulsul.
Dacă tot bei cafea: nu imediat după trezire, ci după 90–120 de minute (întâi hidratare, lumină, mișcare, mic dejun); și nu după-amiaza târziu, pentru a nu sabota somnul — mecanismul cel mai important din toată ecuația sănătății.
„Scump” vs. „ieftin”: bio, superfoods și meniuri sub 5 lei
Argumentul „mâncarea sănătoasă e scumpă” nu îl convinge. Bugetul îți dictează mixul de alimente, iar meniuri sănătoase, bogate în fibre și proteină, se pot construi și sub 5 lei. Observația directă: mulți dintre cei care se plâng de preț fumează, beau alcool și își cumpără zilnic cafea la pahar — iar 50 de lei pe zi, înmulțiți cu 365, înseamnă deja o vacanță.
Bio, cu discernământ: merită la alimentele cele mai „pesticizate” (lista americană Dirty Dozen, actualizată anual), mai puțin la cele protejate natural (nuci în coajă). Spălarea corectă îndepărtează în bună măsură pesticidele, iar alternativa — produsele animale — concentrează mai mult prin bioacumulare, pesticidele fiind lipofile.
Superfoods: reale ca efect antioxidant/antiinflamator, dar inutile izolat. Nu compensează o dietă ultraprocesată — ai nevoie de circa 20 de părți de alimente bune pentru a contrabalansa una „proastă”.
Concluzia
Mesajul de închidere al lui Andrei Roșu este despre responsabilitate: fiecare adult este singurul responsabil pentru propria sănătate. Nu e nevoie de mii de euro sau de ore întregi zilnic — ci de o auto-educare de una-două luni și de mutarea sănătății în capul listei de priorități.
Iar reframe-ul care leagă totul de tema PePlus: cheltuielile pentru sănătate nu sunt cheltuieli, ci investiții pe termen foarte lung — cu un randament care nu apare în extrasul de cont, ci în energia de fiecare dimineață.
Acest material are caracter informativ și educativ și nu reprezintă sfat medical, diagnostic sau recomandare de tratament. Opiniile aparțin invitatului și nu angajează redacția. Informațiile despre alimentație, somn, activitate fizică sau suplimente nu înlocuiesc consultul de specialitate. Înainte de a face schimbări majore în stilul de viață — mai ales dacă aveți o afecțiune preexistentă — consultați un medic sau un specialist autorizat.
