Președintele CFA România avertizează că România riscă o criză financiară dacă insistă pe modelul deficitelor mari și al inflației tolerate. Într-o ediție specială Feel the Markets, Adrian Cordilașu a discutat despre recesiunea din T1 2026, paradoxul energetic românesc, perspectivele cursului EUR/RON și oportunitățile de investiții într-un mediu de stagflație.

Indicatorul CFA: semnal de recesiune, anticipații în scădere

Rezultatele sondajului CFA România pentru aprilie 2026 arată o stagnare a indicatorului de încredere macroeconomică — o mișcare aproape nulă, de doar 0,1 puncte — după scăderea bruscă de 10 puncte din martie, provocată de escaladarea conflictului din Iran. „Practic a stat pe loc”, a explicat Cordilașu.

Cel mai important semnal vine însă din anticipațiile de creștere economică: acestea au scăzut de la 0,7% la 0,4% pentru 2026, cu un număr tot mai mare de răspunsuri care indică risc de recesiune. Datele de PIB publicate ulterior confirmă pesimismul — economia românească a înregistrat o contracție de –1,7% față de T1 2025.

Cordilașu consideră recesiunea inevitabilă în contextul consolidării fiscale: „Nu prea poți să reduci deficitul având creștere economică substanțială.” Tocmai de aceea, el vede momentul actual ca pe o fereastră de resetare a unui model economic epuizat.

„Facem datorie, creștem consumul, așa creștem PIB-ul” — limita modelului

Analiza președintelui CFA este directă: modelul de creștere bazat pe deficit, consum și datorie a lovit un zid. În 2024, România a înregistrat un deficit bugetar de peste 9% din PIB, obținând o creștere economică sub 1% — un raport profund nefavorabil.

Soluția, în opinia lui Cordilașu, trece prin investiții productive și reducerea deficitelor bugetare, nu prin expansiune fiscală: „Dacă mai insistăm cu modelul ăsta, cred că ne duce la criză financiară, că deja datoria publică e în teritoriu de nesustenabilitate.”

Paradoxul energetic: producător important, prețuri europene de top

România acoperă intern 60–70% din necesarul de energie electrică, fiind exportator net în anumite perioade. Cu toate acestea, prețul energiei rămâne unul dintre cele mai mari din UE — „o problemă structurală”, spune Cordilașu, care consideră situația „inacceptabilă” pentru o țară cu nivelul de dezvoltare al României.

Principalele cauze identificate: lipsa investițiilor în stocare și producție (neîndeplinirea obiectivelor PNRR), blocarea proiectelor de energie regenerabilă și suprataxarea sectorului energetic. „Follow the money — principalul câștigător e statul”, a punctat Cordilașu, referindu-se la acumularea de TVA, accize, impozit pe profit și dividende din companiile cu acționariat de stat.

Inflația poate urca la 12–13%, înainte de a coborî sub 10% în toamnă

Traiectoria inflației anticipată de președintele CFA este îngrijorătoare pe termen scurt: un vârf de 12–13% în vara lui 2026, urmat de o posibilă coborâre sub 10% în august-septembrie, odată ce efectul majorării TVA dispare din baza de calcul. „Avem inflație de runda a doua din energie, plus exchange rate pass-through — deci cel puțin două puncte adiționale”, a explicat el.

Referindu-se la politica monetară, Cordilașu a invocat „imposibila trinitate”: dacă fluxurile de capital sunt libere, BNR nu poate controla simultan cursul de schimb și inflația. „Dacă BCE ridică dobânda, probabil o vom ridica și noi. Altfel, nu”, a spus el, citând și cartea lui Kenneth Rogoff, Our Dollar, Your Problem.

Combinația recesiune + inflație ridicată — stagflația — este „cea mai rea combinație, pentru că face politica monetară ineficientă”, a avertizat Cordilașu, adăugând că aceasta a fost cauzată de „politica fiscală puternic prociclică”.

Cursul EUR/RON: „Când a trecut peste un nivel, nu s-a mai întors”

Anticipațiile participanților la sondajul CFA pentru cursul EUR/RON au crescut ușor în aprilie, dar rămân sub nivelul curent — un decalaj pe care Cordilașu îl consideră temporar, urmând să se ajusteze în mai.

Pe termen mediu, teoria parității puterii de cumpărare dictează deprecierea: „Țara cu inflație mai mare își depreciază moneda, în general cu diferențialul de inflație.” Singura contrapondere ar fi creșterea productivității — „ceea ce nu cred că a fost cazul în România”, a adăugat el.

Pe tema aderării la zona euro, Cordilașu a fost categoric: „Guvernele nu vor ca România să intre în euro, pentru că nu și-ar mai putea avea politica de a face deficite și de a arunca costul pe consumator prin inflație.” El a identificat două semnale care ar da credibilitate unui angajament anti-inflație: un plan concret de aderare la euro, agreat cu BCE, sau emiterea de TIPS (titluri de stat indexate la inflație) — „dacă face inflație, să o plătească”.

Ultima treaptă de investment grade: 33–35% șanse de downgrade

România se află pe ultima treaptă de investment grade, cu outlook negativ — ceea ce, statistic, înseamnă o probabilitate de 33–35% de a fi downgradadă în următoarele 12 luni. „Două agenții au simțit nevoia să vină înainte de data programată să spună că e o problemă”, a remarcat Cordilașu.

El a trasat un paralel direct cu criza din 2008, când S&P a retrogradat România în non-investment grade pe motiv de „nesustenabilitatea politicilor fiscale” — la doar una-două săptămâni după aprobarea unor majorări salariale masive în sectorul public. „Și așa a început criza”, a reamintit Cordilașu.

Costul de finanțare al României a scăzut ușor, în contextul în care Guvernul a livrat un deficit bugetar sub promisiune în 2025 — un fapt rar. Dar „problema e credibilitatea pentru politicile fiscale următoare, că dacă deraiază, o luăm de la capăt”, a avertizat el.

Kevin Warsh la Fed: un „hawk” credibil, recunoscut de Wall Street

Despre noul președinte al Federal Reserve, confirmat de Senat cu un vot strâns (55–45), Cordilașu s-a arătat optimist: „Este recunoscut ca un foarte bun profesionist de către Wall Street. A mai lucrat în sistemul federal și este un hawk — mereu a militat pentru reducerea quantitative easing. Nu cred că Fed-ul își pierde independența.”

Cordilașu a subliniat importanța cadrului de comunicare al băncii centrale: „Dacă Fed-ul dă senzația pieței că acceptă inflație mai mare, chiar va fi inflație mai mare, pentru că piețele se vor ajusta.” El a criticat implicit strategia anterioară — acceptarea de perioade cu inflație peste țintă — care a ancorat anticipații inflaționiste mai ridicate.

Piețe internaționale: AI-ul produce profit real, evaluările țin pasul

Spre deosebire de bula dot-com, inteligența artificială generează deja profituri concrete: „Automatizează procese, reduce substanțial costurile și reduce ineficiențele.” Cordilașu nu vede riscul unei corecții majore pe piața americană, argumentând că evaluările au scăzut chiar pe companiile mari: „NVIDIA — cum era în primii ani și cum s-a redus, la fel Microsoft.”

Ca investitor, Cordilașu deține acțiuni cumpărate în sectorul de cipuri — NVIDIA (de la 5 dolari), Intel, IBM, ARM — mizând pe întreaga industrie, nu pe o singură companie. El a apreciat modelul american de sprijin de stat: „Dacă dă bani, dă bani contra acțiuni — nu gratuit”, ilustrând cu exemplele din criza din 2008 (bănci), pandemie (companii aeriene) și acum (cipuri, computere cuantice).

BVB: maxime istorice cu nuanțe — ~50% din randament este inflație

Bursa românească a atins maxime istorice, dar Cordilașu temperează entuziasmul: „Undeva la 50% din randament e doar inflație. Acțiunile oferă protecție bună la inflație — când avem inflație mare, prețul acțiunilor crește corespunzător.”

Strategia recomandată de Cordilașu pentru piețele scumpe: „Cumpăr când ceva creează volatilitate — cum e un rating downgrade sau o aversiune globală la risc. Astea sunt momentele de intrare.” Referitor la P/E-uri: „Atâta timp cât profitabilitatea companiilor crește, P/E-urile vor fi mai mari. AI-ul se duce în toate industriile.”

Imobiliare: stabilitate pe termen scurt, potențial pe termen lung

Piața imobiliară primește semnale mixte: recesiunea reduce cererea, dar inflația o susține. „Mai degrabă merg către stabilitate”, estimează Cordilașu. Pe termen lung, convergența prețurilor din București și Cluj spre media capitalelor europene rămâne intactă: „Prețul pe metru pătrat, noi suntem jos versus alte orașe mari europene.”

Un factor de risc suplimentar: dacă războiul se încheie și reconstrucția Ucrainei începe, prețurile materialelor de construcție vor crește puternic, alimentând costurile de producție.

Diversificare globală: „Cea mai bună strategie în contextul actual”

Recomandarea centrală a lui Cordilașu este diversificarea geografică largă: „Nu mai sunt atât de corelate ciclurile economice ale țărilor, din cauza barierelor comerciale. Diversificarea internațională poate ajuta mult la reducerea riscului.” Zonele de interes: America Latină, Asia, Orientul Mijlociu (după corecția de ~30%), metale prețioase.

Pe tema ETF vs. stock picking, Cordilașu preferă selecția individuală de acțiuni, folosind ETF-uri doar pentru piețe greu accesibile — Vietnam, Africa, Arabia Saudită — sau pentru metale prețioase (aur, argint, platină).