Evenimentele care au potențialul de a remodela fundamentele pe termen lung ale sectorului tehnologic apar rar pe scena globală. Progresul Chinei în dezvoltarea propriii tehnologii de litografie EUV se încadrează în această categorie. Deși proiectul se află încă în faza de testare și prototip, importanța sa depășește cu mult ciclurile actuale ale pieței și câștigurile pe termen scurt ale companiilor, se arată într-o analiză a brokerilor de la XTB.
Mașinile EUV, care costă aproximativ 250 de milioane de dolari fiecare, sunt esențiale pentru producerea de cipuri sub 7 nm, utilizate de Nvidia, AMD, TSMC, Intel și Samsung. Monopolul occidental asupra acestei tehnologii definește așa-numitul „război rece tehnologic”. Succesul Chinei în dezvoltarea propriilor capacități EUV ar putea remodela fundamental lanțurile de aprovizionare globale, reducând dependența de Occident și consolidând potențialul în domeniul AI, al aplicațiilor militare și al economiei în general.
De câțiva ani, China urmărește un program coordonat, condus de stat, care vizează obținerea independenței totale față de tehnologiile occidentale de semiconductori. Programul cuprinde construirea de mașini de litografie de ultimă generație, dezvoltarea capacităților interne în domeniul opticii de precizie, al software-ului de proiectare, al materialelor critice și al proceselor de fabricație. Amploarea angajamentului financiar și instituțional indică faptul că nu este vorba de un efort experimental, ci de o componentă cheie a unei strategii economice și geopolitice pe termen lung.
Din punct de vedere tehnologic, China rămâne cu câțiva ani în urma liderilor mondiali, dar ar putea atinge un nivel suficient pentru a atenua impactul sancțiunilor, a reduce dependența de furnizorii occidentali și a construi treptat o ofertă competitivă pentru piețele terțe. Acest scenariu are implicații semnificative pentru giganții tehnologici occidentali, care în prezent obțin o parte substanțială din veniturile lor de pe piața chineză.
Eforturile Chinei de a deveni autonomă în producția de cipuri de înaltă calitate, susținute de un mega-fond finanțat de stat, destabilizează lanțurile de aprovizionare globale. Beijingul controlează 90% din piețele de galiu, germaniu și paladiu, restricționând exporturile și creând penurie la nivel mondial, ceea ce, la rândul său, ar putea duce la o creștere a prețurilor plăcilor de siliciu cu 20-30%. Occidentul răspunde cu investiții în diversificarea producției, inclusiv prin CHIPS Act și noi proiecte în India și Europa. Aceste măsuri cresc costurile de producție, întârzie punerea în funcțiune a fabricilor și determină creșterea prețurilor produselor electronice de larg consum, inclusiv smartphone-uri, laptopuri și servere AI, crescând în același timp riscul fragmentării lanțului de aprovizionare global.
Aceste schimbări în lanțul de aprovizionare au implicații semnificative pentru evaluarea companiilor tehnologice sensibile. Printre cele mai expuse companii occidentale se numără ASML, TSMC, Nvidia, Intel, AMD, Apple, Samsung și Microsoft, toate acestea fiind supuse presiunii accesului restricționat la piața chineză, costurilor de producție mai mari și penuriei de componente. În schimb, companii chineze precum SMIC, Huawei și alte fabrici de semiconductori interne ar putea beneficia de o autosuficiență crescândă, de sprijinul statului și de reducerea treptată a dependenței de tehnologiile occidentale, îmbunătățindu-și poziția pe piață și potențialul de creștere.
Consecințele geopolitice sunt la fel de profunde. Concurența tehnologică seamănă din ce în ce mai mult cu un conflict sistemic pe termen lung, în care accesul la cipuri avansate determină avantajul economic, militar și strategic. În acest context, sectorul tehnologic încetează să mai fie doar un spațiu pentru inovarea determinată de piață și devine un instrument al politicii de stat.
Pentru investitori, acest lucru necesită o schimbare de perspectivă. Performanța pe termen scurt și tendințele actuale ale cererii rămân importante, dar reziliența la tensiunile geopolitice și schimbările structurale devine din ce în ce mai critică. Proiectele de amploarea programului Chinei nu trebuie să aibă succes deplin pentru a influența evaluările și strategiile corporative. Pe termen lung, este suficient ca acestea să modifice regulile jocului. Acest proces lent se poate dovedi în cele din urmă cel mai costisitor pentru investitori, odată ce va fi pe deplin recunoscut de piață.
