Consiliul de Administrație al Băncii Naționale a României a decis astăzi, 7 aprilie 2026, menținerea ratei dobânzii de politică monetară la 6,50% pe an, a ratei facilității de creditare (Lombard) la 7,50% și a celei de depozit la 5,50%. Decizia vine pe fondul unei inflații care scade, dar cu pași mici, al unei economii în contracție și al unor riscuri geopolitice majore generate de conflictul din Orientul Mijlociu.
Decizia pe scurt: status quo pe toată linia
BNR a optat pentru a patra oară consecutiv pentru menținerea tuturor parametrilor de politică monetară. Cele trei rate rămân neschimbate: 6,50% (rata de referință), 7,50% (Lombard) și 5,50% (depozit). De asemenea, ratele rezervelor minime obligatorii – atât pentru pasivele în lei, cât și pentru cele în valută – rămân la nivelurile actuale.
Mesajul implicit este unul de prudență extremă: într-un mediu în care inflația nu se retrage suficient de rapid, iar economia dă semne clare de fragilitate, orice mișcare – în sus sau în jos – ar fi riscantă. BNR preferă să rămână în așteptare, monitorizând impactul factorilor externi.
Rata de politică monetară · Neschimbată
Inflația: scădere lentă, dar insuficientă
Rata anuală a inflației a coborât la 9,31% în februarie 2026, de la 9,69% în decembrie 2025. Scăderea a fost condusă de ieftinirea energiei electrice și a gazelor naturale, dar a fost parțial anulată de creșterile pe segmentele de legume-fructe-ouă (LFO), prețuri administrate, tutun și combustibili.
Inflația CORE2 ajustat – indicatorul preferat de BNR pentru a măsura presiunile inflaționiste fundamentale – și-a oprit ascensiunea la 8,3% în februarie, de la 8,5% în decembrie 2025. Scăderea a fost susținută de efecte de bază dezinflaționiste, cotații mai mici ale mărfurilor agroalimentare și o cerere de consum în slăbire.
Cifre cheie · Inflație februarie 2026
IPC anual
CORE2 ajustat
IAPC armonizat
Un semnal de atenție: rata medie anuală a inflației IPC a urcat la 8,1% în februarie (de la 7,3% în decembrie 2025), iar cea calculată pe baza IAPC a crescut la 7,3% (de la 6,8%). Aceasta indică faptul că, deși vârful inflației punctuale s-a retras, impactul cumulat al prețurilor ridicate rămâne puternic resimțit de consumatori.
Economia: contracție vizibilă în T4 2025, fragile semnale în T1 2026
PIB-ul s-a contractat cu 1,9% trimestru la trimestru în T4 2025, după un declin de 0,1% în T3. Creșterea anuală s-a prăbușit la doar 0,2% (de la 1,7% în T3), trasă în jos de variația negativă a stocurilor și de scăderea consumului populației.
Vestea relativ bună: formarea brută de capital fix și-a accelerat creșterea robustă, iar exportul net a redevenit pozitiv – volumul exporturilor a scăzut mai puțin decât cel al importurilor, ceea ce a contribuit la reducerea deficitului comercial și la stabilizarea deficitului de cont curent.
⚠ Semnal de alertă
BNR recunoaște că datele din ianuarie 2026 sugerează o „ușoară redresare” față de T4, dar cu o nouă scădere a dinamicii anuale. Vânzările cu amănuntul, producția industrială și volumul construcțiilor și-au accentuat declinul. Piața muncii confirmă slăbirea: efectivul salariaților scade, intențiile de angajare se deteriorează, iar deficitul de forță de muncă raportat de companii s-a redus accentuat.
Pe piața financiară, randamentele titlurilor de stat au cunoscut oscilații puternice: după un trend descendent la mijlocul trimestrului I, au urcat amplu în martie, pe fondul deteriorării sentimentului investitorilor odată cu escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu. Cursul EUR/RON a crescut moderat, stabilizându-se pe noul palier.
Creditul privat: revenire timidă, dar schimbare de structură
Dinamica anuală a creditului acordat sectorului privat și-a oprit trendul descendent din ultimele luni, urcând la 6,8% în februarie 2026 (de la 6,2% în decembrie 2025). Componenta în lei și-a accelerat ușor creșterea, iar creditul în valută și-a intensificat avansul, mai ales pe segmentul societăților nefinanciare.
Un detaliu relevant: ponderea creditului în lei a continuat să scadă, ajungând la 67,8% (de la 68,2% în decembrie). Aceasta sugerează o migrare treptată a finanțării corporate spre valută, posibil favorizată de diferențialul de dobândă.
Perspectiva inflației: creștere pe termen scurt, corecție abruptă în T3
BNR semnalează explicit că inflația va crește în perioada martie–iunie 2026 peste previziunile anterioare. Motivul principal: scumpirea combustibililor, alimentată de cotațiile ridicate ale petrolului și gazelor naturale în contextul războiului din Orientul Mijlociu.
Martie–Iunie 2026: inflație în creștere, peste proiecțiile anterioare, din cauza combustibililor și a efectelor de bază nefavorabile pe segmentul energie.
T3 2026: corecție descendentă abruptă, odată cu epuizarea efectelor tranzitorii ale expirării plafonării la energia electrică și ale majorărilor de TVA/accize din S2 2025.
Pe termen mediu: consolidarea bugetară din 2025 ar trebui să intensifice presiunile dezinflaționiste fundamentale, inclusiv prin ancorarea anticipațiilor.
Riscurile: Orientul Mijlociu, criza energetică și consolidarea bugetară
Comunicatul BNR menționează de multiple ori războiul din Orientul Mijlociu și criza energetică globală asociată – un indiciu clar al nivelului de îngrijorare din Consiliul de Administrație. Efectele potențiale operează pe mai multe canale: puterea de cumpărare a consumatorilor, profitabilitatea firmelor, încetinirea creșterii europene/mondiale și deteriorarea percepției de risc față de regiune, cu impact direct asupra costurilor de finanțare ale României.
Factori de risc identificați de BNR
Războiul din Orientul Mijlociu, criză energetică globală, deteriorarea sentimentului investitorilor
Incertitudine privind consolidarea bugetară post-2026 conform Planului structural convenit cu CE
BNR subliniază că absorbția maximă a fondurilor europene, în special PNRR, este esențială pentru a contrabalansa efectele contracționiste ale consolidării fiscale și ale conflictului geopolitic, dar și pentru realizarea reformelor structurale, inclusiv tranziția energetică.
Verdict Financial Market
Decizia BNR de astăzi era complet anticipată de piață. Cu o inflație de 9,3% – aproape dublu față de ținta de 2,5% ±1 pp – și cu un context geopolitic care promite noi presiuni pe combustibili, nu existau condiții pentru o reducere de dobândă.
Pe de altă parte, economia aflată în contracție trimestru la trimestru (-1,9% în T4 2025) face imposibilă și o majorare. BNR este, în esență, captivă între doi poli: inflație persistentă și creștere economică anemică.
Următorul catalizator va fi evoluția prețurilor energiei: dacă escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu conduce la noi maxime pe cotațiile petrolului și gazelor, inflația va urca și mai sus în T2, iar fereastra de reducere se va îndepărta suplimentar. Dacă, în schimb, prețurile se stabilizează, corecția abruptă din T3 pe care o anticipează BNR ar putea deschide calea primelor relaxări monetare spre finalul anului.
Următoarea ședință BNR: 15 mai 2026. Minuta ședinței de astăzi va fi publicată pe 22 aprilie 2026.
Acest articol are caracter informativ și nu constituie recomandare de investiții. Deciziile financiare trebuie luate în baza consultării cu un specialist autorizat. Financial Market nu își asumă responsabilitatea pentru pierderile generate de utilizarea informațiilor prezentate. Sursa datelor: Comunicat BNR, 7 aprilie 2026.
