Comerțul exterior al Chinei a surprins pozitiv în luna mai, atât la nivelul exporturilor, cât și al importurilor, potrivit unei analize realizate pe baza materialului publicat de economiștii ING. Datele arată că cererea externă continuă să fie unul dintre principalii piloni de creștere ai economiei chineze în acest an, într-un context în care activitatea internă rămâne mai degrabă modestă.
În luna mai, excedentul comercial al Chinei a urcat la aproximativ 105 miliarde de dolari, cel mai ridicat nivel lunar din ianuarie. Rezultatul a fost susținut de o creștere peste așteptări a exporturilor, dar și de o evoluție solidă a importurilor, ceea ce indică o intensificare a fluxurilor comerciale, mai ales în zona tehnologiei.
Exporturile Chinei au crescut cu 19,3% în ritm anual în luna mai, peste estimările pieței, după un avans de 14,1% în aprilie. Evoluția marchează cel mai puternic ritm de creștere din ultimele trei luni și duce avansul exporturilor de la începutul anului la 15,5% față de aceeași perioadă din anul anterior.
Un element important al lunii mai a fost revenirea puternică a exporturilor către Statele Unite, care au crescut cu 35,4% în ritm anual, cel mai ridicat nivel din 2021. Potrivit economiștilor ING, această evoluție este explicată în principal prin efecte de bază favorabile, și nu neapărat printr-o îmbunătățire structurală imediată a relațiilor comerciale dintre SUA și China.
Luna mai a anului trecut a coincis cu un moment de vârf al tensiunilor comerciale, când tarifele suplimentare aplicate Chinei au urcat puternic, ceea ce face ca baza de comparație să fie una redusă.
Dincolo de SUA, exporturile Chinei au avut evoluții solide și către alte regiuni. Livrările către Coreea de Sud au crescut cu 42,1%, susținute de accelerarea comerțului cu produse tehnologice. Exporturile către ASEAN au avansat cu 24,3%, iar cele către Rusia cu 35,8%. În schimb, ritmurile de creștere au fost mai moderate în cazul Uniunii Europene, unde exporturile au urcat cu 7,6%, și al Japoniei, cu 10,9%.
Pe categorii de produse, tendințele din ultimii ani au continuat să fie vizibile. Exporturile de produse high-tech au crescut cu 50,9%, cele de semiconductori cu 110,9%, iar livrările de echipamente automate de procesare a datelor au avansat cu 66%. De asemenea, exporturile de telefoane mobile au crescut cu 44,3%, cele de automobile cu 39,3%, iar cele de nave cu 31%. Aceste date confirmă faptul că sectorul tehnologic rămâne unul dintre principalele motoare ale comerțului exterior chinez.
Importurile au avut, la rândul lor, o evoluție puternică, crescând cu 27,4% în ritm anual în luna mai, după un avans de 25,3% în aprilie. Și în acest caz, componenta tehnologică a fost esențială. Importurile din Coreea de Sud au crescut cu 83,6%, cele din Japonia cu 29,2%, iar cele din ASEAN cu 28,2%, toate depășind ritmul general de creștere al importurilor.
Potrivit economiștilor ING, creșterea importurilor Chinei este în continuare mai degrabă o poveste legată de tehnologie decât de energie. Importurile de produse high-tech au crescut cu 46,8%, cele de semiconductori cu 68%, iar importurile de echipamente automate de procesare a datelor au avansat cu 80,1%. Această evoluție arată că cererea pentru componente și echipamente tehnologice rămâne ridicată, pe fondul accelerării activității industriale în sectoarele cu valoare adăugată mare.
În zona energiei, situația este mai nuanțată. China este cel mai mare importator de petrol la nivel mondial, însă datele recente arată o scădere semnificativă a volumelor importate de țiței, în timp ce valoarea importurilor a crescut moderat, pe fondul prețurilor mai ridicate. În luna mai, volumele importurilor de petrol au scăzut cu 29% în ritm anual, în timp ce valoarea acestora a crescut cu 10%. Rezervele mari de petrol ale Chinei oferă autorităților o anumită flexibilitate în gestionarea importurilor, însă dacă tensiunile din Orientul Mijlociu persistă și perturbările de ofertă continuă, importatorii chinezi ar putea reveni mai activ pe piață.
Excedentul comercial peste așteptări ar putea susține creșterea economică a Chinei în trimestrul al doilea. Totuși, de la începutul anului, excedentul comercial rămâne cu aproximativ 3,8% sub nivelul din perioada similară a anului trecut, în condițiile în care revenirea importurilor a compensat parțial creșterea exporturilor. În plus, China continuă să înregistreze un deficit în comerțul cu servicii.
Autoritățile chineze au transmis în ultima perioadă intenția de a promova un comerț mai echilibrat, prin stimularea importurilor, reducerea unor tarife și susținerea yuanului. În acest context, China ar putea continua să își majoreze importurile, inclusiv cele agricole din Statele Unite și, posibil, cele energetice în a doua parte a anului.
Un risc important rămâne reprezentat de posibilele tensiuni comerciale cu Uniunea Europeană, în cazul unor majorări de tarife aplicate produselor chinezești. Beijingul a semnalat că ar putea răspunde la măsuri considerate discriminatorii, însă, la fel ca în cazul tensiunilor cu SUA, impactul ar putea rămâne relativ izolat, dacă nu se transformă într-un conflict comercial extins.
În ansamblu, datele comerciale din luna mai confirmă faptul că cererea externă rămâne unul dintre principalele motoare ale economiei Chinei. Chiar dacă excedentul comercial ar putea să nu depășească recordul de anul trecut, exporturile continuă să ofere un sprijin important economiei. În același timp, cererea internă rămâne punctul vulnerabil, iar datele economice următoare vor arăta dacă diferența dintre dinamica externă solidă și activitatea internă mai slabă continuă să se adâncească.
Articol realizat pe baza materialului publicat de economiștii ING.
