Exporturile și importurile Chinei au înregistrat în luna iunie cele mai puternice ritmuri de creștere de după anul 2021, depășind semnificativ estimările analiștilor. Avansul a fost alimentat în principal de comerțul cu produse tehnologice, semiconductori și echipamente electronice, în timp ce importurile de petrol au continuat să scadă puternic.
Excedentul comercial al Chinei a ajuns în iunie la 125,62 miliarde de dolari, cel mai ridicat nivel din ianuarie 2025 și peste estimările de aproximativ 120,1 miliarde de dolari.
Exporturile Chinei, la cel mai ridicat ritm din ultimii peste patru ani
Exporturile Chinei au crescut cu 27% în ritm anual în luna iunie, după un avans de 19,4% în mai. Rezultatul a depășit considerabil consensul pieței, care indica o creștere de aproximativ 19%.
În prima jumătate a anului 2026, exporturile chineze au avansat cu 17,6%, ajungând la o valoare totală de aproximativ 1.550 de miliarde de dolari.
Produsele mecanice și electrice au reprezentat principalul motor al creșterii, exporturile din această categorie majorându-se cu 34,2% față de aceeași perioadă a anului trecut.
Cele mai importante creșteri au fost consemnate în cazul:
• semiconductorilor: +121,9%;
• automobilelor: +69,6%;
• navelor: +42,3%;
• produselor de înaltă tehnologie: +52,2%.
În primele șase luni ale anului, exporturile de semiconductori au crescut cu 96,1%, cele de pământuri rare cu 61,1%, iar exporturile auto cu 53,9%.
În schimb, sectoarele tradiționale au avut performanțe mai slabe. Exporturile de jucării au scăzut cu 11,3%, cele de încălțăminte cu 8,6%, iar livrările de oțel s-au redus cu 5,4%.
Exporturile către Uniunea Europeană și ASEAN accelerează
Din punct de vedere geografic, exporturile Chinei către statele ASEAN au crescut cu 34,5% în iunie, în timp ce livrările către Uniunea Europeană s-au majorat cu 18,5%.
Exporturile către Coreea de Sud au avansat cu 42,6%, în contextul intensificării comerțului regional cu semiconductori și componente tehnologice.
În același timp, exporturile către Statele Unite au crescut cu 13,9%, însă ritmul a încetinit comparativ cu luna precedentă. La nivelul primului semestru, livrările către piața americană au revenit ușor în teritoriu pozitiv, cu un avans de doar 0,2%.
Printre piețele cu cele mai ridicate rate de creștere în prima jumătate a anului se numără ASEAN, cu 22,9%, Africa, cu 26,2%, Rusia, cu 28,4%, și Uniunea Europeană, cu 16,8%.
Exporturile au reprezentat în ultimii ani unul dintre principalele motoare ale economiei chineze, compensând parțial slăbiciunea consumului intern și dificultățile din sectorul imobiliar.
Totuși, performanța comerțului exterior ar putea fi afectată de posibile noi sancțiuni americane aplicate cumpărătorilor de petrol și gaze din Rusia, dar și de eventuale majorări ale tarifelor comerciale impuse de Uniunea Europeană produselor chinezești.
Importurile Chinei au crescut cu 36%
Importurile Chinei au înregistrat în iunie un avans anual de 36%, comparativ cu 27,4% în luna mai. Acesta este cel mai ridicat ritm de creștere din ultimii cinci ani și depășește estimările pieței, care indicau un avans de aproximativ 26%.
Și în cazul importurilor, produsele tehnologice au avut cea mai importantă contribuție.
Importurile de produse mecanice și electrice au crescut cu 47,5%, în timp ce achizițiile de echipamente pentru procesarea automată a datelor și componentele aferente au urcat cu 156,7%.
Importurile de semiconductori au crescut cu 72,3%, iar cele de produse de înaltă tehnologie au avansat cu 57,8%, atingând nivelul record de 106,7 miliarde de dolari.
Importurile de cărbune au crescut, de asemenea, cu 60,7% față de luna iunie a anului precedent.
Importurile de petrol au coborât la cel mai redus volum din 2016
Datele comerciale nu indică încă o revenire semnificativă a Chinei pe piața petrolului.
Importurile de țiței au scăzut cu 7,5% în termeni valorici și cu 41,3% în termeni de volum. China a importat în iunie aproximativ 29,3 milioane de barili de petrol, cel mai redus volum lunar înregistrat după anul 2016.
Deși unele informații din piață sugerează că rafinăriile și companiile chineze au reluat achizițiile pe fondul scăderii prețurilor petrolului, este posibil ca aceste comenzi să apară în statisticile comerciale abia în lunile următoare.
Pe țări de origine, importurile din Coreea de Sud au crescut cu 85%, iar cele din Taiwan cu 41,1%, reflectând importanța lanțurilor regionale de producție din industria tehnologică.
Importurile din Japonia au avansat cu 34%, iar cele din Statele Unite cu 25,9%.
Boomul tehnologic contrastează cu cererea internă slabă
Structura importurilor Chinei rămâne dezechilibrată. Produsele tehnologice și componentele electronice domină creșterea, în timp ce numeroase alte categorii de bunuri continuă să înregistreze o cerere modestă.
Această evoluție evidențiază diferența tot mai mare dintre sectoarele industriale orientate către export și economia internă, afectată de consumul redus și de încetinirea investițiilor.
Performanța comerțului exterior ar putea oferi însă un sprijin important creșterii economice din trimestrul al doilea.
Deși excedentul comercial din primul semestru a scăzut cu 1,3% în dolari și cu 4,8% în yuani, ajustările utilizate în calcularea produsului intern brut ar putea conduce din nou la o contribuție pozitivă a exporturilor nete.
Acest sprijin va fi important în condițiile în care investițiile și consumul au încetinit în ultimele luni.
Potrivit economiștilor ING, cererea externă rămâne unul dintre principalii piloni ai activității industriale din China și va continua, cel mai probabil, să reprezinte un motor esențial de creștere pentru economia chineză pe parcursul restului anului 2026.
