Fondul Monetar Internațional (FMI) a publicat astăzi concluziile misiunii sale în România, atrăgând atenția asupra adâncirii dezechilibrelor macroeconomice și asupra presiunilor inflaționiste. Raportul arată că economia României a crescut modest cu doar 0,8% în 2024, iar primele șase luni din 2025 au continuat cu o activitate economică slabă, pe fondul incertitudinilor ridicate.
Inflația și deficitele, principalele provocări
Potrivit FMI, inflația de bază a rămas ridicată la 7,9% în august 2025, iar inflația totală a urcat la 9,9%, după eliminarea plafonului la energie și creșterea cotei de TVA. În paralel, deficitul bugetar a atins 8,7% din PIB în 2024, pe fondul creșterii cheltuielilor cu pensiile, salariile publice și investițiile finanțate din resurse interne. Această evoluție a contribuit la lărgirea deficitului de cont curent la 8,4% din PIB.
Deși guvernul a introdus măsuri de consolidare fiscală pentru perioada 2025–2026, inclusiv majorarea cotelor de TVA și menținerea înghețării salariilor și pensiilor în sectorul public, riscurile de retrogradare a ratingului suveran rămân ridicate.
Prognoze economice moderate
FMI estimează că PIB-ul României va crește cu 1% în 2025 și cu 1,4% în 2026, sprijinit de investițiile finanțate prin fondurile europene (NGEU), dar afectat de consumul privat mai slab și de consolidarea fiscală. Inflația ar urma să revină în intervalul țintit de BNR abia spre sfârșitul lui 2026.
Recomandările FMI pentru România
Instituția internațională recomandă:
• aplicarea consecventă a pachetului de reforme fiscale, pentru reducerea treptată a deficitului bugetar sub 3% din PIB până în 2030;
• accelerarea absorbției fondurilor europene pentru susținerea investițiilor;
• menținerea unei politici monetare prudente pentru a ancora așteptările inflaționiste;
• consolidarea guvernanței fiscale și digitalizarea administrației publice pentru creșterea eficienței cheltuielilor.
Stabilitatea sectorului financiar și reformele structurale
FMI notează că băncile din România sunt bine capitalizate și lichide, însă avertizează asupra riscurilor generate de expunerea ridicată pe datoria suverană și de creșterea creditului de consum. Totodată, recomandă continuarea reformelor structurale, inclusiv supravegherea mai strictă a companiilor de stat, stimularea participării pe piața muncii și tranziția către o economie cu emisii reduse de carbon.
Concluzia FMI: România are nevoie de o consolidare fiscală fermă și de reforme structurale profunde pentru a restabili sustenabilitatea finanțelor publice, a readuce inflația în ținta BNR și a sprijini o creștere economică durabilă.
