Cotațiile petrolului au înregistrat scăderi puternice, pe fondul speranțelor că Statele Unite și Iranul vor evita, cel puțin temporar, o nouă escaladare militară în Orientul Mijlociu.
Contractele futures pentru petrolul West Texas Intermediate (WTI) au coborât cu aproape 7%, sub pragul de 80 de dolari pe baril, în timp ce petrolul Brent s-a depreciat cu aproximativ 6%, fiind tranzacționat în apropierea nivelului de 83 de dolari pe baril.
Corecția a fost alimentată de percepția investitorilor că președintele american Donald Trump nu este dispus să împingă confruntarea până la nivelul unui conflict regional de amploare, după ce a renunțat la un atac extins pe care îl amenințase anterior.
Presiunea asupra prețurilor a fost amplificată și de decizia alianței OPEC+ de a majora producția de petrol în luna septembrie, pentru a șasea lună consecutiv.
Piața mizează pe negocieri privind Strâmtoarea Hormuz
Potrivit informațiilor transmise de mediatori și citate de The Wall Street Journal, Iranul ar fi manifestat deschidere față de negocieri privind administrarea Strâmtorii Hormuz. Donald Trump a declarat, la rândul său, că discuțiile dintre părți sunt în desfășurare.
Evoluțiile din ultimele zile seamănă însă cu episoadele anterioare în care administrația americană a amenințat cu o escaladare militară puternică, pentru ca ulterior să lase loc negocierilor și să vorbească despre posibilitatea unui acord.
Potrivit lui Samer Hasn, Senior Market Analyst în cadrul XS.com, repetarea acestui scenariu nu elimină riscul revenirii ostilităților și al unor noi perturbări ale fluxurilor de petrol din regiune.
Atacurile asupra infrastructurii de producție, transport și export al petrolului și gazelor ar putea limita inclusiv eficiența majorărilor de producție anunțate de OPEC+. Arabia Saudită, Kuweitul și Irakul depind într-o măsură importantă de transportul maritim prin Strâmtoarea Hormuz, unul dintre cele mai importante puncte strategice pentru comerțul mondial cu energie.
Diplomație sau pregătirea unei noi escaladări?
În opinia analistului XS.com, reducerea temporară a tensiunilor ar putea reprezenta o încercare a administrației americane de a obține pe cale diplomatică rezultate care ar fi dificil sau foarte costisitor de atins prin mijloace militare.
O altă posibilitate este ca Statele Unite să urmărească o scădere semnificativă a prețului petrolului înaintea unei eventuale noi etape de escaladare, pentru a limita impactul economic și inflaționist al unui conflict.
În același timp, Iranul ar putea interpreta ezitările Washingtonului drept o slăbire a capacității de descurajare a Statelor Unite. O asemenea percepție ar putea determina Teheranul să adopte o poziție mai agresivă, atât din punct de vedere militar, cât și la masa negocierilor.
În acest context, este puțin probabil ca Iranul să facă rapid concesii importante privind administrarea Strâmtorii Hormuz, activele sale înghețate în străinătate sau programul nuclear.
Lipsa unor concesii majore și absența unei soluții militare clare ar putea, de asemenea, să limiteze capacitatea lui Donald Trump de a prezenta conflictul drept o victorie înaintea alegerilor intermediare din Statele Unite.
Gaza și politica internă din Israel complică situația
Tensiunile regionale nu se limitează la relația dintre Statele Unite și Iran. Situația din Gaza continuă să reprezinte un factor major de instabilitate.
Donald Trump a anunțat recent că Hamas ar fi acceptat un plan de dezarmare, condiționat de retragerea Israelului din Fâșia Gaza, teritoriu pe care armata israeliană îl controlează în proporție de peste 70%, potrivit informațiilor prezentate în analiza XS.com.
Un asemenea acord se confruntă însă cu opoziția formațiunilor politice israeliene de dreapta, care solicită continuarea operațiunilor militare și resping ideea unei retrageri.
Premierul israelian Benjamin Netanyahu se apropie, la rândul său, de un moment electoral important, iar presiunile politice interne ar putea influența deciziile militare ale Israelului.
În opinia lui Samer Hasn, Netanyahu ar putea încerca să intensifice operațiunile împotriva Iranului pentru a obține o imagine de victorie înaintea alegerilor, în condițiile în care rezultatele conflictelor din Gaza, Liban și Iran sunt contestate de diferite facțiuni politice israeliene.
Prezența militară americană menține riscurile ridicate
Un alt element care contrazice scenariul unei detensionări de durată este consolidarea masivă a prezenței militare americane în regiune.
Potrivit analizei XS.com, Statele Unite au mobilizat aproximativ 50.000 de militari, portavioane, avioane de luptă și aeronave de realimentare. O asemenea desfășurare de forțe nu pare să fie pe deplin compatibilă cu ipoteza că Washingtonul ar prefera exclusiv o soluție diplomatică.
Din acest motiv, riscul revenirii la o escaladare militară rămâne foarte ridicat. Această situație ar putea susține perspectivele de creștere ale cotațiilor petrolului, în pofida corecției puternice înregistrate în prezent.
Pentru ca presiunea geopolitică asupra pieței energetice să se reducă în mod sustenabil, ar fi necesar un acord amplu și profund între părțile implicate. Pentru moment, nu există însă indicii clare că un asemenea compromis este aproape.
În următoarele zile și săptămâni, regiunea s-ar putea confrunta fie cu o escaladare fără precedent, fie cu prelungirea actualei stări de incertitudine, caracterizată prin absența atât a păcii, cât și a unui război declarat.
Menținerea acestei „zone gri” continuă să implice riscuri semnificative pentru securitatea regională, fluxurile globale de energie și evoluția prețurilor petrolului.
Material adaptat pe baza analizei realizate de Samer Hasn, Senior Market Analyst în cadrul XS.com. Opiniile și scenariile prezentate îi aparțin autorului analizei.
