Inflația din România a rămas neschimbată în luna noiembrie, la un nivel de 9,8% în termeni anuali, fără surprize majore la nivelul principalelor categorii de cheltuieli. Deși inflația din sectorul serviciilor continuă să arate o anumită reziliență, presiunile inflaționiste generale dau semne de moderare. Datele publicate recent determină o revizuire în creștere a estimării pentru finalul anului 2025, de la 9,6% la 9,8%, în timp ce prognoza pentru finalul anului 2026 este menținută la 4,5%.
Primele semne de relaxare a presiunilor asupra prețurilor
Evoluția componentelor inflației indică o dinamică mixtă. Inflația alimentară s-a situat ușor sub așteptări, în timp ce inflația non-alimentară a fost, în linii mari, în concordanță cu estimările. În schimb, inflația serviciilor a fost marginal mai ridicată decât se anticipa.
Totuși, în cazul serviciilor, presiunile par să fie mai puțin generalizate la nivelul întregii categorii, ceea ce sugerează că cererea mai slabă și temperarea creșterilor salariale încep să își facă simțit efectul asupra celei mai „rigide” componente a coșului de consum.
Datele recente oferă și o actualizare asupra evoluției salariilor. Creșterea anuală a salariilor a accelerat ușor la 4,3% în octombrie, față de 4,1% în septembrie, însă rămâne semnificativ sub rata inflației. Această diferență continuă să afecteze negativ puterea de cumpărare și consumul populației, contribuind la răcirea cererii interne.
Perspectivele inflației: ajustări moderate într-un context de riscuri mixte
Abaterile ușor pozitive din ultimele două luni au determinat o ajustare marginală în sus a prognozei pentru finalul anului 2025, de la 9,6% la 9,8%. Această revizuire se reflectă și într-o traiectorie ușor mai ridicată a inflației pentru anul viitor. În prezent, estimarea medie pentru inflația din 2026 a fost ajustată de la 7,1% la 7,2%, cu un nivel de 4,5% la finalul anului, peste proiecția de 3,7% a Băncii Naționale a României.
Riscurile asociate acestui scenariu rămân echilibrate. Pe de o parte, reluarea presiunilor din zona energiei, în special posibile majorări ale facturilor la gaze începând din aprilie 2026, ar putea împinge inflația în sus.
Pe de altă parte, cererea modestă și dinamica salarială în temperare sunt de așteptat să domine pe termen scurt, reducând riscul apariției unor efecte de rundă a doua generate de actualul episod inflaționist. În plus, estimările indică o posibilă scădere a prețurilor la petrol și gaze naturale în 2026, ceea ce ar contribui la dezinflație.
Implicații pentru politica monetară a BNR
Comparativ cu valul inflaționist de după pandemia de Covid-19, actualul episod este considerat mult mai puțin intens. Factorii care au alimentat creșterea accelerată a prețurilor în trecut, precum stimulentele fiscale masive, șocurile severe pe piețele de materii prime și creșterile salariale puternice, lipsesc în prezent.
Acest context creează premisele pentru ca Banca Națională a României să poată începe reducerea dobânzilor chiar înainte ca inflația să înregistreze scăderi semnificative în 2026, orientându-și atenția tot mai mult către riscurile de încetinire a activității economice.
Scenariul de bază rămâne unul prudent, care anticipează prima reducere a ratei dobânzii de politică monetară în luna mai 2026, urmată de un total de aproximativ 100 de puncte de bază de relaxare monetară pe parcursul anului viitor.
