Inflația din zona euro a crescut în luna mai, atât la nivel general, cât și la nivel de bază, evoluție care ar putea pregăti terenul pentru o nouă majorare a dobânzii de politică monetară din partea Băncii Centrale Europene la ședința de săptămâna viitoare.
Potrivit celor mai recente date, rata anuală a inflației din zona euro a urcat la 3,2% în luna mai, de la 3,0% în aprilie, atingând cel mai ridicat nivel din septembrie 2023.
Deși această evoluție rămâne, în mare parte, în linie cu scenariul de bază al BCE publicat în luna martie, creșterea graduală a presiunilor inflaționiste oferă băncii centrale un argument suplimentar pentru o așa-numită majorare „de asigurare” a dobânzii.
Inflația de bază, care exclude componentele volatile precum energia și alimentele, a crescut la 2,5% în mai, de la 2,2% în aprilie. Această evoluție sugerează că presiunile asupra prețurilor nu provin exclusiv din zona energiei, ci încep să se transmită treptat și către alte segmente ale economiei.
Contextul geopolitic rămâne un factor important. Războiul din Orientul Mijlociu, intrat deja în a patra lună, a transformat șocul energetic într-unul cu un caracter mai persistent, chiar dacă prețurile petrolului sunt mai reduse decât estimau unele scenarii pesimiste. Din acest motiv, BCE nu ar trebui să își modifice automat proiecțiile privind inflația și creșterea economică la ședința de săptămâna viitoare.
Cu toate acestea, direcția inflației în zona euro pare, în prezent, una ascendentă. Nu este vorba despre o accelerare bruscă, ci mai degrabă despre o creștere moderată și graduală.
Efectele indirecte ale prețurilor mai ridicate la energie asupra transporturilor, alimentelor și altor bunuri vor fi dificil de evitat, însă așteptările inflaționiste bazate pe sondaje au dat unele semnale de temperare.
Așteptările privind prețurile de vânzare în industrie și servicii, precum și propriile estimări ale BCE privind inflația pe termen mai lung percepută de consumatori, au scăzut ușor în luna mai.
Această evoluție nu este suficientă pentru a declara că riscurile inflaționiste au dispărut, dar susține ideea unei creșteri limitate și graduale a inflației în lunile următoare.
Un element important care diferențiază actualul context de episodul inflaționist din 2022 este lipsa unui sprijin fiscal masiv pentru compensarea prețurilor mai ridicate la energie.
În plus, rata de economisire a populației este mai redusă decât în 2022, ceea ce limitează capacitatea consumatorilor de a absorbi scumpiri suplimentare.
Pe scurt, transferul costurilor mai mari cu energia și inputurile către prețurile finale ar putea fi limitat de faptul că gospodăriile au mai puțină disponibilitate și capacitate de plată.
Comparația cu 2022 trebuie tratată cu prudență. Atunci, inflația din zona euro era deja peste 4% înainte ca șocul energetic să lovească puternic economia, iar prima majorare de dobândă a BCE a venit abia în iulie 2022, când inflația generală depășise 8%. În plus, BCE pornea de la o rată de politică monetară de -0,5%, în timp ce în prezent dobânda se află la 2%.
Prin urmare, actualul mediu macroeconomic este diferit și nu justifică, cel puțin în acest moment, un nou ciclu agresiv de majorări de dobândă. Chiar dacă tensiunile din Orientul Mijlociu s-ar încheia rapid, impactul asupra inflației s-a produs deja parțial, iar efectele vor continua să se resimtă în economia zonei euro.
Marea întrebare este dacă acest nou impuls inflaționist va fi unul temporar sau dacă perturbările din lanțurile de aprovizionare vor genera efecte mai ample, dincolo de transporturi și alimente. Având în vedere experiența din 2022, BCE ar putea alege să acționeze preventiv printr-o majorare „de asigurare” a dobânzii.
O astfel de decizie nu ar avea neapărat un impact major asupra inflației pe termen scurt, dar ar transmite un mesaj simbolic important: BCE rămâne pregătită să intervină pentru a menține sub control așteptările inflaționiste și pentru a-și apăra credibilitatea.
Articol realizat pe baza analizei economiștilor ING.
