Detensionare aparentă în Orientul Mijlociu, debutul lui Kevin Warsh la conducerea Fed, dobânzi menținute neschimbate și un IPO istoric al SpaceX — toate suprapuse într-o singură săptămână. La Feel the Markets, investitorul Valentin Dragu a desfășurat un scenariu în care nimic nu este întâmplător: de la prețul petrolului până la alegerile mid-term din noiembrie, totul, spune el, face parte dintr-un plan care abia începe să se vadă.

Euforie, prudență sau tranziție? Un context în care totul este interconectat

Întrebat dacă piața traversează un moment de euforie ori de prudență, Dragu a refuzat eticheta simplă. În piața de capital, spune el, „întotdeauna se întâmplă lucruri” — fie un eveniment geopolitic, fie unul macroeconomic — iar particularitatea momentului actual este că mai multe astfel de evenimente s-au suprapus: detensionarea din Golful Persic, întrunirea G7 și schimbarea de la șefia Fed.

Pe fundalul acestei suprapuneri s-a adăugat și quad-witching — expirarea simultană a opțiunilor și contractelor futures, cea mai importantă vineri a trimestrului — care a amplificat volatilitatea exact în timpul emisiunii. Pentru investitor, însă, firul roșu este altul: totul este corelat. Prețul petrolului, influențat de conflict, alimentează inflația nu doar pe termen scurt, ci pe orizontul următoarelor șase luni, iar de acolo se propagă în deciziile de dobândă.

Reacția pieței la primele declarații ale lui Warsh — care a sugerat o posibilă majorare de dobândă dacă inflația rămâne persistentă — a fost o cădere generalizată, urmată însă rapid de revenire. Pentru Dragu, acest tipar nu este accidental, ci „parte dintr-un scenariu”.

Mid-term elections, punctul de inflexiune al întregului scenariu

Cheia de lectură propusă de invitat sunt alegerile de la jumătatea mandatului, programate în noiembrie. În viziunea lui, doi jucători aflați „sub tutela” administrației — Kevin Warsh la Fed și Scott Bessent la Trezorerie — vor folosi instrumentele pe care le au pentru a construi un sentiment pozitiv în piață chiar înaintea scrutinului, moment în care republicanii ar trebui să câștige cele două camere.

Mecanismul descris este unul în doi timpi: mai întâi piața este „amenințată” cu o posibilă creștere de rate — ceea ce lovește tehnologia și companiile mici dependente de creditare ieftină (Russell) — pentru ca ulterior, undeva în octombrie, semnalul să se inverseze: „suntem în control, nu creștem ratele”. Rezultatul vizat, spune Dragu: portofoliile americanilor și planurile 401(k) arată din nou bine fix înainte de vot.

Dragu extinde acest „plan” și pe harta geopolitică: Venezuela, Iranul (văzut ca o blocare a petrolului ieftin către China), Groenlanda și resursele sale rare, relația Trump–Putin ca posibilă cale spre o acalmie în Ucraina. Cât despre Taiwan, investitorul nu anticipează un eveniment grav, ci o pregătire americană pentru orice scenariu: Taiwan Semiconductors a deschis deja capacități în SUA, Intel își dezvoltă divizia Foundry, iar Elon Musk pregătește un „Terafab” de chip-uri pe sol american.

Punctul cel mai surprinzător al discuției geopolitice: Africa de Sud, pe care Dragu o vede ca un „punct fierbinte” al următorilor 2–5 ani, tocmai pentru resursele esențiale dezvoltării tehnologice și spațiale.

AI, șomaj și energie ieftină: de ce SUA „stă foarte bine”

Dincolo de creșterea conjuncturală a inflației, Dragu vede o economie americană solidă. Investițiile masive în inteligență artificială vor conduce, în opinia lui, la eficientizarea proceselor — chiar dacă tranziția va fi dură pentru o parte dintre angajați, așa cum a fost la fiecare schimbare de eră, de la cea agrară la cea industrială și apoi tehnologică.

Argumentul lui pentru un șomaj care nu va mai crește: accesul SUA la energie ieftină atrage capacități de producție din alte țări. Exemplul oferit este Bosch — care, fără acces la energie ieftină în Germania, se orientează spre America, unde va angaja americani. La acestea se adaugă centrele de date, locațiile de energie și acordurile semnate în timpul negocierilor pe tarife.

Petrolul: un nou palier de preț, sub 70 de dolari

Detensionarea din Orientul Mijlociu aduce, în opinia investitorului, prețuri mai mici ale energiei pe perioade mai lungi. El anticipează o resetare către un palier de 70–80 de dolari, cu o coborâre rapidă chiar sub 70, și refacerea treptată a rezervelor strategice la niveluri avantajoase.

Există însă o limită de jos: prețul trebuie să rămână suficient de sus încât companiile petroliere americane să fie profitabile, având în vedere costurile mari de extracție din SUA și calitatea slabă a petrolului venezuelan, care necesită prelucrare costisitoare. Concluzia lui Dragu: un petrol mai ieftin reduce inflația pentru o perioadă bună și oferă Fed-ului „acoperirea” pentru a nu mai crește dobânzile.

„Nu mă raportez la P/E de acum 20–30 de ani”: de ce piața americană nu i se pare scumpă

Întrebat dacă Wall Street nu este, totuși, scump, Dragu respinge comparațiile istorice. Masa monetară de astăzi, susține el, nu are nicio legătură cu cea de acum trei decenii, iar companiile actuale operează la venituri și profituri de zece ori mai mari. Soluția lui metodologică: forward P/E, nu P/E trecut, mai ales pentru companii de tehnologie cu ritmuri de creștere agresive.

Exemplele oferite: S&P 500 la maxim istoric, în timp ce Google, Microsoft și Meta sunt corectate cu 20–30% față de propriile vârfuri, iar Micron se tranzacționează la un multiplu pe care îl consideră „extraordinar de mic”. Multiplii ridicați ai unor companii nu sunt, în viziunea lui, nejustificați: piața este dispusă să plătească mai mult pentru creșterea acestor afaceri.

Nu lipsește însă nota critică: piața este „destul de mult manipulată”, spune el, prin opțiunile care expiră în aceeași zi și care forțează market-makerii să cumpere sau să vândă acțiuni fără nicio legătură cu fundamentul companiilor.

Dincolo de AI: unde mai vede valoare

Întrebat ce mai există în afara poveștii AI, Dragu indică software-ul și fintech-urile ca sectoare afectate, dar atractive în momentul de față. El se așteaptă ca, odată cu un semnal pozitiv pe dobânzi, fintech-urile să crească agresiv — invocând mișcarea recentă a Robinhood. Pe lista lui de interes intră și zona space, dar și photonics, alături de rotația tot mai rapidă a banilor între sectoarele din S&P, dinspre tehnologie spre zone defensive și înapoi.

Semnalul insiderilor: când cumpără un CEO din piață

Pentru Dragu, achizițiile de acțiuni făcute de management sunt printre cele mai puternice semnale. Logica lui: un CEO are nenumărate motive să vândă, dar un singur motiv să cumpere din piață — încrederea în ce urmează să raporteze compania.

IPO-ul SpaceX: derogarea de la propria strategie

Cel mai personal moment al discuției: Dragu recunoaște că, în cazul SpaceX (SPCX), a făcut o derogare de la propria strategie și a cumpărat acțiuni chiar la deschiderea tranzacționării. Planul lui, pe orizontul de 5–10 ani, este să ajungă la 2.000 de acțiuni — la fel cum deține 2.000 de acțiuni Tesla.

Avertismentul vine însă imediat: nu ar recomanda nimănui SpaceX fără un profil de risc agresiv și fără capacitatea de a administra volatilitate extremă. Motivul tehnic — deocamdată se tranzacționează doar ~5% din acțiuni, urmând ca până în august–septembrie să mai ajungă în piață porțiuni succesive (20%, apoi tranșe de ~7%), ceea ce poate crea „capcane” pentru investitori, pe măsură ce unii insideri vor vinde.

Meritul tehnologic invocat: reutilizarea rachetelor cu aterizare verticală, care a redus costul lansărilor în spațiu cu peste 90%. Prin contrast, eșecul recent al Blue Origin (Bezos) și distrugerea platformei de lansare au mutat backlogul de comenzi tot către SpaceX.

Ecosistemul space & drone

Dragu anticipează că, în viitor, în structura S&P 500 va apărea o grupare dedicată de companii space & drone, cu SpaceX drept actor principal. Alături de ea: Rocket Lab (RKLB), AST SpaceMobile (ASTS), Planet Labs (PL), și posibil Ondas, AeroVironment (AVAV) și Kratos (KTOS) pe zona de drone.

Compania care îl atrage cel mai mult ca produs este AST SpaceMobile — conectivitate directă satelit–telefon. Invitatul invocă contractele semnate cu Vodafone UK, Verizon și AT&T și o descrie drept „revoluționară”. În portofoliul propriu de space, alături de Rocket Lab (deținut la un preț bun), a adăugat ASTS și Planet Labs, considerând actuala corecție un moment atractiv de poziționare.

Nvidia, „victima propriului succes”

Despre cea mai valoroasă companie a momentului, Dragu vorbește în termenii a două „legi nescrise”: legea gravitației și legea numerelor mari. Atunci când creezi așteptări uriașe la fiecare raportare și le depășești constant, vine momentul în care orice cifră raportezi nu mai aduce același ritm de creștere și de cumpărări.

Important: el nu consideră Nvidia supraevaluată — spune chiar că era mai scumpă înainte de split — și nu exclude un market cap de 7–8 trilioane în viitor. Dar atenția investitorilor s-a mutat spre alte nume (Micron, SanDisk, AMD), iar Jensen Huang a devenit „actorul principal” care promovează indirect alte acțiuni. AMD a fost, spune el, „poziția anului” pentru proiectul său, cumpărată agresiv în martie–aprilie.

Cel mai mare risc ignorat și scenariul pe semestru

Mesajul pentru începători este direct: înainte să se gândească cât pot câștiga, să își dea seama cât pot pierde. Marea majoritate intră în piață cu gânduri de „îmbogățire peste noapte”, raportându-se la randamentele unor portofolii de 4–6 ani fără să fi trecut prin ciclurile care le-au construit. Recomandarea lui: mai întâi un portofoliu din companii foarte puternice, abia apoi „cărbunii mai încinși” promovați pe canalele de YouTube.

Palantir: o oportunitate „doar pentru cei cu răbdare”

Despre Palantir (PLTR), Dragu spune că rămâne o companie foarte puternică, bine corectată, și o oportunitate dar doar pentru investitorii cu viziune pe ani și cu răbdare. A cumpărat în trecut, a stat pe minus, iar acum este pe profit. Nu este, subliniază el, o acțiune pentru orice profil de risc: doar un investitor agresiv poate accepta multiplul ridicat. La ultimul conference call, CEO-ul Alex Karp a menționat un plan de creștere de 100% pentru anul viitor.