Acțiunile americane au continuat trendul ascendent săptămâna trecută, S&P 500 și Nasdaq Composite atingând maxime istorice la mijlocul săptămânii, înainte de o ușoară corecție până vineri. Entuziasmul investitorilor a fost susținut de așteptările că Federal Reserve ar putea începe să reducă dobânda de referință chiar din septembrie, pe fondul unor date mai blânde privind inflația. Segmentul de small caps a performat puternic, indicele Russell 2000 marcând cel mai bun avans relativ din aprilie, în timp ce Dow Jones a adăugat și el la momentum-ul pozitiv.
Narațiunea economică a fost dominată de datele privind prețurile de consum. Indicele CPI pentru iulie a arătat o temperare a inflației headline la +0,2% lună/lună (vs. 0,3% în iunie), în principal datorită scăderii costurilor alimentare și energetice. Totuși, inflația core a accelerat la +0,3%, ceea ce a ridicat rata anuală la 3,1% – cel mai ridicat nivel din februarie – cu presiuni provenind în special din servicii. Piața a interpretat inițial aceste cifre ca oferind Fed-ului suficient spațiu pentru a începe relaxarea monetară.
Ulterior însă, indicele PPI a surprins negativ, cu un salt de +0,9% în iulie (vs. estimări de 0,2%), reaprinzând temeri privind persistența presiunilor inflaționiste în servicii. Aceasta a temperat pentru moment optimismul privind un ciclu rapid de reduceri de dobândă.
Pe partea de consum, tabloul a fost mixt: vânzările retail au crescut cu +0,5% în iulie (în special pe segmentul auto), iar cifrele pentru iunie au fost revizuite pozitiv. În schimb, indicele de sentiment al Universității Michigan a scăzut la 58,6, reflectând preocupări tot mai mari ale gospodăriilor privind inflația.
Pe piața obligațiunilor, curba randamentelor s-a accentuat: randamentele pe termen lung au crescut după raportul PPI, în timp ce cele pe termen scurt au scăzut marginal. Obligațiunile corporate au atras fluxuri puternice, cu randamente pozitive atât pe investment grade, cât și pe high yield.
Europa – Divergențe economice și optimism pe fundal comercial
Acțiunile europene au închis săptămâna în teritoriu pozitiv, sprijinite de relaxarea tensiunilor comerciale și de speranțele privind o reducere a dobânzilor în SUA. Indicele pan-european STOXX 600 a avansat cu +1,18%, cu susținere din partea CAC 40 (Franța) și FTSE MIB (Italia), dar și cu câștiguri moderate pentru DAX (Germania) și FTSE 100 (Marea Britanie).
În UK, PIB-ul a crescut cu +0,4% în iunie după contracția din mai, susținut de servicii, producție industrială și construcții. Pe trimestru, ritmul a încetinit la +0,3%, dar peste așteptările BoE. Piața muncii dă semne de stabilizare: numărul de angajați pe statul de plată a scăzut doar marginal (-8.000), rata șomajului a rămas la 4,7% (maxim din 2021), iar creșterea salarială s-a temperat la 4,6%.
În zona euro, producția industrială a scăzut cu -1,3% în iunie, mult sub estimări, iar creșterea anuală a coborât la doar +0,2% (vs. +3,1% în mai). Sentimentul investitorilor germani s-a deteriorat, cu indicele ZEW scăzând la 34,7 (vs. 52,7 în iulie), reflectând îngrijorări legate de comerț și de încetinirea activității economice.
Banca centrală a Norvegiei a menținut dobânda cheie la 4,25%, după tăierea din iunie – prima în 5 ani – și a semnalat că există spațiu pentru noi reduceri dacă economia se răcește în continuare.
Asia – Creștere peste așteptări și sprijin din comerț
Piețele asiatice au consemnat avansuri solide. În Japonia, indicii Nikkei 225 (+3,73%) și TOPIX (+2,76%) au atins maxime istorice, susținuți de creșterea PIB-ului din T2 cu +1,0% q/q (vs. estimări +0,4%). Exporturile au revenit în forță înaintea termenelor tarifare SUA, iar investițiile și consumul intern au rămas robuste. Randamentul JGB pe 10 ani a urcat la 1,57% (de la 1,49%), pe fondul speculațiilor că BoJ va ajusta politica monetară mai devreme decât anticipat.
În China, acțiunile au crescut după ce Beijing și Washington au convenit prelungirea armistițiului tarifar cu 90 de zile. CSI 300 (+2,37%), Shanghai Composite (+1,70%) și Hang Seng au avansat, investitorii salutând amânarea taxelor suplimentare.
Totuși, datele interne confirmă dificultățile structurale: vânzările retail au crescut cu doar +3,7% YoY (cel mai slab ritm din decembrie), producția industrială și investițiile fixe au încetinit, iar prețurile producătorilor au scăzut pentru a 34-a lună consecutiv, indicând presiuni deflaționiste persistente.
Concluzie
Piețele globale rămân prinse între optimismul privind relaxarea monetară și realitatea unor date economice divergente. Toată atenția se îndreaptă acum către ședința Fed din septembrie, care ar putea marca începutul unui ciclu de reduceri de dobândă, dar traiectoria acestuia va depinde de echilibrul delicat dintre inflație și creștere.
