Pe o piață care, în cel mai bun caz, s-a stabilizat în condiții slabe, Transport Trade Services a reușit ceva ce lipsea de mai multe trimestre: să treacă peste zero. Profit operațional și net în creștere, EBITDA la maxim pe 12 luni — și toate acestea în ciuda unei ușoare scăderi a veniturilor.

Pentru a citi corect rezultatele, Țecheră propune o lentilă anume: cele patru trimestre cumulate pe 12 luni (trailing twelve months). Rațiunea este simplă — această agregare include toată sezonalitatea business-ului și permite o comparație directă cu anul fiscal. Privit așa, T1 2026 nu este un trimestru izolat, ci imaginea unui ciclu complet care s-a schimbat.

Mesajul-cheie al discuției nu este că grupul a crescut pentru că a încasat mai mult. Dimpotrivă: a crescut pentru că a transformat mai eficient veniturile pe care le-a avut. Iar povestea acestei eficiențe începe în toamna lui 2024.

Cum arată cotitura în cifre

Punctul de minim a fost trimestrul II 2025: pe 12 luni, grupul afișa o pierdere netă de circa 3,5 milioane lei, o pierdere operațională de aproximativ 20 de milioane lei și cea mai slabă EBITDA din perioadă (în jur de 7–8 milioane). De la acel prag, redresarea este vizibilă: în T1 2026, măsurat tot pe 12 luni, grupul a trecut peste zero la profit net, profitul operațional a urcat puternic, iar EBITDA este cea mai mare din ultimele patru trimestre.

T1 2026 vs. minimul din T2 2025 (pe 12 luni)

Volumele s-au stabilizat la circa 10,2–10,4 milioane tone pe 12 luni, în timp ce piața mergea ușor în jos. Tarifele au crescut cu aproximativ 3%, ceea ce a făcut ca scăderea veniturilor să fie mai puțin accentuată decât scăderea volumului. Marja EBITDA a urcat, o revenire către marjele tradiționale ale grupului.

De unde vine profitul: optimizarea costurilor

Efortul a început în toamna lui 2024 și a fost amplificat în 2025 de schimbarea de conducere. Pe total grup, cheltuielile au scăzut cu circa 7,4% față de T1 2025 (pe 12 luni). Cea mai spectaculoasă reducere a venit pe costurile cu forța de muncă din segmentul de transport — în jur de 27% —, astfel încât cheltuiala salarială, cândva cea mai mare de pe transport, a coborât acum între motorină și subcontractori.

Grupul lucrează cu trei mari categorii de cheltuieli, dintre care doar una este cu adevărat „de pârghie”:

Pe motorină, grupul se bazează pe clauze de hedging în contractele pe termen lung: tarifele se ajustează transparent în funcție de cotațiile internaționale (Rotterdam sau Istanbul), cu un decalaj de circa două săptămâni. În perioade de turbulență energetică, aceste mecanisme devin cu adevărat importante.

Mixul de mărfuri și pariul pe agricol

După dispariția fluxurilor ucrainene, TTS a mutat accentul către mărfuri industriale — minerale și chimice grupate împreună — care oferă o bază stabilă, cu marjă mai mică, dar volum suficient. Agricolele rămân „produsul de lux”: mult mai profitabile când sunt disponibile, dar volatile și sezoniere. Strategia reduce expunerea grupului la volatilitatea veniturilor.

Pentru 2026, semnele agricole sunt bune. Un an climatologic mai aproape de normal a întârziat recolta spre finalul lui iunie, cu fluxuri de transport așteptate ulterior — singura necunoscută rămânând porumbul, care trebuie să treacă de pragul de arșiță din iunie. Spre deosebire de anul trecut, când a fost prins cu flota plină în alte contracte la startul campaniei, grupul spune că este acum mai bine poziționat.

Ce urmăresc investitorii: dividend, cotă de piață, lichiditate

Pe dividend, filosofia rămâne neschimbată: acționarii știu mai bine ce să facă cu banii, iar compania preferă să distribuie decât să stea pe cash — chiar și într-un an slab. Programele de răscumpărare, deși potențial mai eficiente fiscal, sunt limitate de o legislație românească depășită, care permite răscumpărarea propriilor acțiuni, dar nu și revânzarea lor, împingând compania spre reducere de capital.

Creșterea cotei de piață pe Dunăre (în jurul a 33%, măsurată prin traficul pe canal) este interpretată nu ca un fapt conjunctural, ci ca un semnal de reziliență: volumele proprii rămân constante prin aducerea de fluxuri noi care înlocuiesc marfa dispărută din piață. Istoric, grupul a fost mai degrabă „follower” decât „price setter”.

Pe partea de lichiditate a acțiunii, media lunară a coborât în zona 100.000–150.000 dolari, sub nivelul de peste 200.000 de altădată. TTS a acumulat deja cinci luni peste prag din cele 12 necesare pentru criteriul FTSE (8 din 12), ceea ce face probabilă menținerea în indice la revizia din septembrie. Concluzia mai amplă a invitatului: fără o contraparte centrală și fără derivate, lichiditatea pieței românești rămâne structural limitată.

Acest material are caracter informativ și editorial, sintetizând declarațiile invitatului din cadrul emisiunii Feel the Markets, și nu constituie recomandare de investiții sau consultanță financiară. Cifrele menționate sunt cele prezentate în emisiune și pot fi revizuite în raportările oficiale ale companiei. Investițiile în acțiuni implică riscuri, inclusiv riscul pierderii capitalului investit.