Editorial: UniCredit vede Europa Centrală și de Est rezilientă în 2026, dar România rămâne ancora regiunii
Analiză pe baza raportului trimestrial Quarterly Update — The Investment Institute by UniCredit
Regiunea din care face parte și România rămâne una dintre cele mai reziliente zone de creștere din Europa — susținută de cererea internă, de fondurile europene și de diminuarea riscului energetic. Însă imaginea de ansamblu ascunde diferențe majore între țări, iar economia românească este proiectată aproape de stagnare în 2026.
Europa Centrală și de Est (ECE) este pregătită să rămână un pol de creștere stabil pe continent, în ciuda eforturilor de consolidare fiscală și a presiunilor inflaționiste care încă apasă asupra regiunii. Concluzia aparține celei mai recente ediții a raportului trimestrial Quarterly Update, realizat de The Investment Institute by UniCredit și prezentat în cadrul unui briefing de presă.
Motorul acestei reziliențe este consumul populației, dublat de o absorbție mai bună a fondurilor europene. Majoritatea economiilor din regiune ar urma să înregistreze o creștere a PIB de aproximativ 2–3% în 2026, în timp ce redeschiderea Strâmtorii Hormuz a eliminat unul dintre principalele riscuri negative, temperând temerile legate de perturbarea aprovizionării cu energie. În plus, stimulentele fiscale și creșterea cheltuielilor de apărare din Germania sunt așteptate să sprijine exporturile regionale începând cu 2027.
O regiune cu două viteze
Deși tabloul general este pozitiv, raportul evidențiază decalaje semnificative între statele regiunii. Câteva economii accelerează, în timp ce România și Slovacia rămân sub media regională pe termen scurt, tocmai pentru că măsurile de austeritate bugetară frânează activitatea economică.
Estimări creștere PIB · 2026
Polonia
+3,0%
Serbia
+2,9%
Bulgaria
+2,9%
Ungaria
+1,3%
România
+0,2%
Sursă: Quarterly Update — The Investment Institute by UniCredit
Polonia rămâne una dintre economiile cu cele mai bune performanțe, cu o creștere estimată de 3,0% atât în 2026, cât și în 2027, susținută de o cerere internă robustă. Serbia ar urma să accelereze la 3,5% în 2027, iar Ungaria să treacă de la o revenire graduală (1,3% în 2026) la 2,5% în 2027, pe fondul reluării investițiilor. La polul opus, România este proiectată aproape de stagnare în 2026, cu o revenire abia în 2027.
“
Europa Centrală și de Est continuă să demonstreze o reziliență remarcabilă. În ciuda ajustărilor fiscale, a incertitudinilor geopolitice și a provocărilor structurale din industria prelucrătoare, cererea internă rămâne un motor puternic. Regiunea intră într-o etapă în care țările capabile să combine consolidarea fiscală cu investiții și reforme pentru competitivitate vor fi cel mai bine poziționate pentru a atrage capital.
Mauro Giorgio Marrano
Senior CEE Macroeconomist, UniCredit
Diferența de ritm nu este întâmplătoare: pentru România, ecuația se complică din cauza calendarului fiscal și electoral. Iar dincolo de creștere, adevărata provocare a regiunii se joacă pe două fronturi — inflația și deficitele bugetare.
Inflația revine treptat spre țintele băncilor centrale
Inflația rămâne una dintre principalele provocări ale regiunii. Efectele de bază, majorările de taxe și șocurile din prețurile energiei au împins prețurile în sus în mai multe țări. Totuși, ieftinirea energiei este așteptată să îmbunătățească semnificativ perspectivele, iar UniCredit estimează că, până la finalul anului 2027, inflația va reveni în intervalele-țintă ale băncilor centrale din economiile ECE din afara zonei euro.
România: de la mijlocul acestui an, inflația va înregistra o scădere amplă, pe măsură ce ies din calcul șocurile inflaționiste de anul trecut. Temperarea prețurilor la energie și a cererii de consum va reduce suplimentar presiunile în a doua parte a lui 2027.
Polonia: după o creștere temporară, inflația ar putea reveni aproape de 3,5% până la finalul anului, apropiindu-se apoi de ținta de 2,5% în 2027.
Ungaria: evoluțiile favorabile și diminuarea presiunilor din energie și alimente sugerează o moderare către ținta de 3%, după un vârf temporar la începutul lui 2027.
Cehia: inflația este așteptată să se stabilizeze în jurul valorii de 2,8% până la sfârșitul lui 2027.
Această traiectorie va modela și deciziile de politică monetară. Banca centrală a Ungariei ar urma să continue reducerea dobânzilor în 2026, în timp ce autoritățile din Polonia, România și Serbia ar putea începe cicluri moderate de relaxare abia în a doua jumătate a lui 2027. În Cehia, banca centrală ar putea inversa în 2027 majorările de dobândă operate în 2026.
Orizontul relaxării monetare pentru România
H2 2027
momentul estimat pentru primele reduceri de dobândă
“
Îmbunătățirea graduală a perspectivelor privind inflația creează un mediu mai favorabil pentru piețele financiare, monede și deciziile investiționale. Chiar dacă ritmul relaxării va varia de la o țară la alta, companiile și investitorii ar trebui să beneficieze de o stabilitate macroeconomică mai mare pe termen mediu.
Eszter Gárgyán
CEE FX Strategist, UniCredit
Consolidarea fiscală, tema centrală a regiunii
Guvernele din regiune se confruntă cu aceeași provocare delicată: reducerea deficitelor bugetare fără a sufoca creșterea economică. Cheltuielile ridicate pentru subvenționarea energiei și pentru apărare vor menține deficitele la niveluri înalte până în 2026, urmând o stabilizare graduală în 2027.
⚠ Riscul politic și de rating
Ciclurile electorale din Polonia, România și Slovacia ar putea întârzia procesele de consolidare fiscală. Noi șocuri pe piața energiei sau o încetinire economică mai pronunțată ar amplifica presiunile asupra ratingurilor suverane ale țărilor cu deficite ridicate — o vulnerabilitate care privește direct România.
Ce înseamnă pentru companii și gospodării
Pentru companiile active în regiune, perspectiva rămâne una a oportunităților, în pofida incertitudinilor. Consumul robust al gospodăriilor va susține retailul, bunurile de consum și serviciile, în timp ce absorbția îmbunătățită a fondurilor europene va alimenta proiectele de infrastructură și investițiile. Industria prelucrătoare ar putea beneficia pe termen mediu de revenirea cererii din Germania, deși problemele de competitivitate, restructurarea auto și deficitul de forță de muncă rămân obstacole structurale.
Pentru gospodării, menținerea unui nivel ridicat al ocupării, dinamica pozitivă a salariilor și temperarea inflației ar trebui să îmbunătățească puterea de cumpărare în mare parte din regiune. Pe măsură ce dobânzile încep să scadă gradual, condițiile de finanțare pentru creditele ipotecare și de consum sunt așteptate să se relaxeze — însă calendarul va diferi semnificativ de la o țară la alta.
Raportul UniCredit confirmă un tablou pe care investitorii de la BVB îl cunosc deja: regiunea are combustibil de creștere — consum, fonduri UE, un risc energetic în scădere — dar România alege calea grea, sacrificând creșterea din 2026 pe altarul corecției fiscale. Cei 0,2% proiectați pentru acest an și amânarea relaxării monetare până în a doua jumătate a lui 2027 înseamnă un mediu în care disciplina bugetară și evoluția ratingului suveran vor conta mai mult decât dinamica cererii interne. Pariul pe termen mediu rămâne intact — dar 2026 este anul răbdării.
Citește și
→ Deficitul bugetar și presiunea pe ratingul suveran al României
→ Cum absorb fondurile europene economiile din Europa Centrală și de Est
Disclaimer: Acest articol are caracter informativ și educativ și nu constituie recomandare de investiții, consultanță financiară sau invitație de a cumpăra ori vinde instrumente financiare. Prognozele citate aparțin The Investment Institute by UniCredit și pot fi revizuite. Investițiile pe piețele de capital implică riscuri, inclusiv riscul pierderii capitalului investit. Performanțele trecute nu garantează rezultate viitoare. Consultați un specialist autorizat înainte de a lua decizii de investiții.
