Este o metodă de evaluare a unui instrument financiar (ex: o actiune) în încercarea de a-i măsura valoarea intrinsecă, examinând factorii economici, financiari și alți factori calitativi sau cantitativi.
Acest tip de abordare constă în selectarea acțiunilor pe baza informațiilor privind situațiile financiare ale companiei, domeniul în care activează, valoarea prețului în raport cu diferite repere care țin de companie sau de piață în ansamblul său. Scopul final al analizei fundamentale este acela de a produce o valoare cantitativă pe care un investitor o poate compara cu prețul actual al unui titlu, indicând astfel dacă acel instrument financiar este subevaluat sau supraevaluat.
Analiza fundamentală este utilă pentru investirea în acțiuni pe termen mediu și lung (minimum 1 an), cei care utilizează acest tip de analiză având la rândul lor diferite obiective de randament sau de lichiditate, stabilindu-si ca prioritare anumite criterii: criteriul valorii (Value Investing), criteriul expansiunii (Growth Stocks) sau criteriul venitului (Income Stocks).
Un aspect foarte important de mentionat este faptul ca analiza fundamentala lucrează cu date istorice, pe baza situațiilor financiare deja incheiate.