TVA sau Taxa pe Valoare Adăugată reprezintă un impozit indirect, încasat la bugetul de stat, colectat prin intermediul agenţilor economici din vânzarea bunurilor şi serviciilor şi plătit întotdeauna de către consumatorul final. Taxa are un circuit în cascadă şi este „transferată” de la un agent economic la altul, prin vânzarea bunurilor şi a serviciilor care intră în sfera de impozitare. După operaţiunea de deducere (TVA colectat – TVA deductibil), companiile care au participat în acest circuit economic, virează plusul de TVA către Bugetul de Stat, sau, după caz, solicită administratorului fiscal rambursarea TVA-ului (în cazul în care are de încasat). Taxa se aplică în general la majoritatea bunurilor şi serviciilor din economie, dar există şi anumite excepţii cum ar fi o parte a intermedierilor financiare (ex: creditele acordate de bănci), rezervarea biletelor de avion, etc, care nu sunt purtătoare de TVA. Deşi majoritatea ţărilor din lume se bazează pe TVA ca fiind un important contributor la bugetul consolidat, Statele Unite ale Americii, ca regim de administrare federal, nu au implementat o astfel de taxă, practicând în schimb impozitul pe vânzări (sales tax). TVA-ul se percepe asupra marjei brute în fiecare moment al procesului de fabricație, distribuție și vânzare a unui articol. Deoarece ilustrează un procent din prețul de vânzare, persoana impozabilă are dreptul să deducă toată taxa deja plătită la etapa precedentă. Prin urmare, dubla impozitare este evitată și impozitul se plătește doar pe valoarea adăugată în fiecare etapă de producție și distribuție. În acest fel, prețul final al produsului este egal cu suma valorilor adăugate la fiecare etapă precedentă, TVA-ul final plătit este alcătuit din suma TVA plătită în fiecare etapă. TVA-ul este văzut ca o creație europeană. Se consideră că taxa a fost introdusă de autoritatea fiscală franceză reprezentată de Maurice Lauré în 1954, deși se spunea că ideea taxării fiecărei etape a procesului de producție a fost lansată cu un secol mai devreme în Germania. Marea majoritate a țărilor industrializate care alcătuiesc Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) au implementat un sistem de TVA. Deși multe țări industrializate au TVA, Statele Unite nu sunt printre ele. Potrivit unui studiu al Fondului Monetar Internațional (FMI), orice națiune care trece la TVA simte inițial impactul negativ al reducerii veniturilor fiscale. Cu toate acestea, pe termen lung s-a demonstrat faptul că adoptarea TVA-ului a crescut în majoritatea cazurilor veniturile guvernamentale, dovedindu-se a fi eficientă. Diferența principală dintre TVA și impozitul pe vânzări este că impozitul pe vânzări se plătește o singură dată, la punctul inițial de vânzare. Astfel, doar clientul cu amănuntul plătește taxa pe vânzări. Pe când, TVA-ul este colectat de mai multe ori în timpul producției unui produs finit. De fiecare dată când se adaugă valoare sau se face o vânzare, taxa TVA va fi colectată. La nivelul Uniunii Europene cea mai mare taxă de TVA este înnregistrată în Ungaria, cea mai mică găsindu-se în Luxembourg. În România, cota de TVA reprezintă 19%.