Ştiinţele, tehnologia, ingineria, şi matematica, vor fi competentele de baza solicitate de angajatori in urmatorul deceniu, potrivit estimărilor National Science Foundation 2014, a declarat, marţi, Măriuca Talpeş, director Intuitex, la conferinţa de presă organizată de Romanian Business Leaders (RBL).
Mai mult de jumatate din elevii care intră în sistemul de învăţământ vor desfăşura activităţi inexistente în prezent, se arată în studiul Future of Jobs Report, publicat de World Economic Forum (WEF) în 2016, a adăugat Măriuca Talpeş.
Cu toate acestea, România pregăteşte tinerii pentru un viitor diferit in comparatie cu ţările dezvoltate, si apare pe penultimul loc în UE la numărul de specialişti IT&C la 1.000 locuitori.
România produce din ce in ce mai puţini absolvenţi STEM (Ştiinţe, Tehnologie, Inginerie, şi Matematică) – ponderea celor care studiază sau au studiat STEM în populaţia românilor de 20-30 de ani e în scădere, contrar tendinţei din Europa.
Potrivit Asociaţiei Patronale a Industriei de Software şi Servicii, deficitul de candidaţi IT (tehnici) este astăzi de 40% (6 candidaţi la 10 locuri noi de muncă), iar aproape 60% din tinerii români de 15 ani spun că, în 2030, vor să aibă altă profesie decât una tehnică şi unul din cinci tineri nu ştie ce îşi doreşte să facă la vârstă de adult, potrivit Programului Internaţional de Evaluare a Elevilor (PISA), realizat de Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OECD) în 2015.
‘Copiii care intră în şcoală sunt mai bine dotaţi intelectual decât au fost adulţii români de astăzi. Studiile efectuate de echipa profesorului Dragoş Iliescu, de la Facultatea de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei de la Universitatea Bucureşti, susţin manifestarea în România a ‘efectului Flynn’ (adică o creştere constantă pe termen lung a rezultatelor la testele de inteligenţă), a conchis Măriuca Talpeş.
În acest context, RBL propune eliminarea notelor obţinute în timpul şcolii din calculul mediei de admitere la liceu, introducerea unui standard pentru notarea la clasă, în timpul şcolii, precum şi funcţionarea învăţământului remedial la fiecare nivel, aplicat din timpul anului, pentru a diminua numărul copiilor ‘pierduţi pe drum de sistem’.
De asemenea, RBL susţine creşterea salariilor în educaţie împreună cu stabilirea de criterii clare de performanţă, care să elimine caracterul arbitrar actual al unui sistem descentralizat construit pe relaţii locale şi propune atragerea în sistem a celor mai buni absolvenţi prin creşterea şi legarea veniturilor educatorilor de performanţa pe care o generează, creşterea ponderii în PIB per capita a venitului unui profesor debutant care va creşte atractivitatea meseriei şi va micşora diferenţa faţă de nivelul maximal de venit pe care îl poate obţine un profesor român.
Privitor la învăţământul tehnologic şi profesional, RBL consideră că acest tip de învăţământ poate servi multor nevoi ale mediului de business, dar sunt necesare măsuri ferme de recalificare a profesorilor, de reglementări pentru funcţionarea liceelor tehnologice şi a şcolilor profesionale exclusiv în sistem dual, precum şi schimbarea denumirilor şcolilor în ‘liceu teoretic’ pentru a da încredere elevilor să-şi crească stima de sine. AGERPRES
Foto credit: Ronstik | Dreamstime.com