Anul 2026 aduce o schimbare de paradigmă în relația persoanelor fizice cu ANAF-ul: declarația unică este acum precompletată. Dar asta nu înseamnă că responsabilitatea contribuabilului dispare — dimpotrivă, ea crește. Corina Mândoiu, Partener la EY România, explică pas cu pas ce trebuie verificat, ce impozite se aplică investitorilor și cum pot fi evitate penalitățile.
Pentru prima dată, declarația unică nu mai pornește de la zero. ANAF pune la dispoziția contribuabililor un formular web-based, precompletat cu informații din surse multiple — de la brokeri rezidenți fiscali în România, la bănci și alte instituții care au obligația raportării. Este un salt comparabil cu cel de acum opt ani, când s-a trecut de la declarațiile pe hârtie la formatul PDF inteligent. De acum, datele sunt preluate automat în spațiul privat virtual (SPV), iar contribuabilul verifică, completează și corectează — nu mai construiește de la zero.
Dar, atenție: faptul că declarația vine precompletată nu exonerează contribuabilul de responsabilitate. Corina Mândoiu subliniază că rolul investitorului devine chiar mai important — acela de a analiza și a verifica corectitudinea informațiilor pe care ANAF le are deja. Erorile pot apărea, iar consecințele necorectării lor sunt reale: penalități, decizii de impunere automate și investigații fiscale care pot fi evitate printr-o simplă verificare atentă.
Câștiguri de capital: Broker român vs. broker străin
Atunci când portofoliul de investiții este gestionat printr-un broker rezident fiscal în România, impozitul pe câștigul de capital se reține la sursă. Cotele aplicabile de la 1 ianuarie 2026 sunt de 3% pentru titlurile deținute peste un an și 6% pentru cele deținute sub un an — praguri care au înlocuit fostele cote de 1% și 3%. Aceste informații ajung automat în declarația precompletată prin formularul D205, pe care brokerul îl depune până la sfârșitul lunii februarie.
Dacă tranzacționați prin intermediul unui broker care nu este rezident fiscal în România, situația se schimbă fundamental: nu mai există reținere la sursă, iar impozitul aplicabil este cota unică de 10% pe câștig. Contribuabilul persoană fizică este cel care trebuie să declare și să plătească acest impozit direct, prin declarația unică.
“
Odată ce brokerul este rezident fiscal în România, complexitatea dispare. Impozitul se reține la sursă, se plătește automat și apare direct în declarația precompletată. Acesta este nivelul final — nu mai ai de făcut nimic suplimentar.
— Corina Mândoiu, Partener EY România
Dividende: România vs. străinătate și capcanele convențiilor fiscale
Pentru dividendele încasate din România, impozitul de 10% se reține la sursă de către plătitor (compania sau brokerul). Contribuabilul primește informația în declarația precompletată, dar rolul acesteia este dublu: informativ și ca bază de calcul pentru CASS.
Complexitatea apare la dividendele din străinătate. Aici intră în joc Convențiile de evitare a dublei impuneri, iar România are o rețea vastă de astfel de acorduri. În funcție de țara sursă, cota de impozit agreată poate fi de 3%, 5% sau 10%. Problema? În foarte multe cazuri, plătitorul din străinătate reține o cotă mult mai mare decât cea prevăzută de convenție — uneori chiar 30% (cazul SUA, de exemplu, fără formularul W-8BEN).
Dacă nu furnizați certificatul de rezidență fiscală românesc brokerului sau plătitorului din străinătate, impozitul reținut la sursă poate fi semnificativ mai mare decât cel agreat prin convenție. Recuperarea diferenței este un proces complex, care diferă de la stat la stat, și poate dura luni sau chiar ani. Sfatul practic: completați din timp formularul fiscal necesar (ex. W-8BEN pentru SUA) și asigurați-vă că brokerul aplică cota redusă din convenție.
Odată ce dividendele sunt declarate corect în declarația unică (cu țara sursă și impozitul reținut în străinătate), se acordă automat credit fiscal — adică impozitul deja plătit în exterior se deduce din cel datorat în România. Dar necompletarea corectă a declarației poate genera decizii de impunere automate, cu penalități calculate pe sume care nu reflectă realitatea.
Criptomonede: De la „zona gri” la vizibilitate totală
Pentru anul fiscal 2025, impozitul pe câștigurile din criptomonede este de 10%. De la 1 ianuarie 2026, acesta crește la 16%, aliniindu-se cu impozitul pe câștigurile de capital din străinătate. Veniturile din crypto se declară în declarația unică, la secțiunea „venituri din alte surse”.
Marele element de noutate: la nivelul Uniunii Europene a fost adoptată DAC8, directivă implementată deja și în legislația românească. Aceasta impune platformelor de schimb, brokerilor de crypto și furnizorilor de portofele digitale obligația de raportare a tuturor tranzacțiilor — inclusiv date personale, CNP și rezidență fiscală. Chiar și platformele non-UE cu utilizatori europeni vor trebui să se înregistreze fiscal într-un stat membru.
2026: Primul an de schimb automat de informații între platforme și autoritățile fiscale din UE.
2027: Raportarea efectivă de către platforme către statele membre.
~2028: Informațiile vor fi disponibile în bazele de date ale ANAF. Inspecțiile fiscale pot viza inclusiv anii anteriori.
CASS: Plafonul care contează pentru investitori
Contribuția de asigurări sociale de sănătate (CASS) se calculează pe baza veniturilor totale cumulate din investiții, chirii și alte surse declarate. Plafoanele rămân la 6, 12 și 24 de salarii minime, cu salariul minim brut de referință la nivelul anului precedent. Odată depășit plafonul de 24 de salarii minime, CASS-ul atinge valoarea maximă de 9.072 lei — indiferent cât de mari sunt veniturile dincolo de acest prag.
Toate veniturile declarate în declarația unică — inclusiv cele reținute la sursă — sunt luate în calcul la determinarea plafonului CASS. De aceea informațiile precompletate de la brokerii români au un rol esențial: ele stabilesc baza pe care ANAF o folosește pentru calculul contribuției.
Ce vede ANAF-ul și ce nu: sursele din spatele declarației precompletate
Informațiile precompletate provin din mai multe surse: formularul D205 (depus de brokeri și bănci), contractele de chirie înregistrate prin formularul corespunzător și, parțial, veniturile din străinătate declarate în anii anteriori.
Câștiguri de capital și dividende de la brokeri rezidenți în România · Venituri din dobânzi bancare · Contracte de chirie înregistrate la ANAF · Venituri din drepturi de proprietate intelectuală (cu reținere la sursă) · Parțial — venituri din străinătate declarate anterior.
Venituri din activități independente (PFA, PFI, profesii liberale) · Venituri din străinătate (incomplete sau absente) · Salarii de la angajatori străini (remote working) · Venituri din vânzarea de creanțe · Diverse „venituri din alte surse” specifice.
Bonificația de 3%, termene și penalități
Bonificația de 3% se aplică exclusiv la impozitul pe venit rezultat de plată prin declarația unică — nu la CASS și nu la impozitele reținute la sursă. Condiția: atât plata, cât și depunerea declarației trebuie efectuate până la termenul de bonificație (15 aprilie în 2026). Impozitul achitat este net de bonificație, iar ANAF procesează bonificația ulterior, de regulă până în mai.
Termenul final pentru depunerea declarației unice și plata impozitelor este 25 mai 2026. După această dată, se aplică penalități de aproximativ 0,03% pe zi de întârziere. Acestea sunt instituite automat de ANAF către sfârșitul anului. Deși par mici pe termen scurt, acumulate pe luni de zile pot deveni semnificative.
Checklist practic: pașii corecți pentru investitor
| Pas | Ce trebuie făcut |
|---|---|
| 1 | Cont SPV activ — Dacă nu aveți deja, crearea se face 100% online. Este obligatoriu pentru accesarea declarației precompletate. |
| 2 | Adeverință de venit din SPV — Se obține instant și arată toate veniturile cu reținere la sursă cunoscute de ANAF. Comparați-o cu extrasul de la broker. |
| 3 | Documente la dosar — Fișa de portofoliu, extrase de la broker, declarații anuale de la bănci (dobânzi), contracte de chirie, formulare fiscale. Păstrați totul minim 5 ani. |
| 4 | Verificare și completare — Accesați declarația precompletată, verificați fiecare categorie de venit, adăugați ce lipsește (venituri din străinătate, activități independente). |
| 5 | Depunere și plată — Depuneți prin SPV (sau pe hârtie, dacă platforma nu funcționează). Plătiți impozitul. Până pe 25 mai pentru a evita penalități. |
| 6 | Fișa sintetică de la ANAF — Spre sfârșitul verii, mergeți fizic la ghișeul ANAF și solicitați acest document. Nu se găsește în SPV, dar reflectă poza completă a situației fiscale și permite identificarea erorilor. |
1. Declarația precompletată este un progres real, dar nu elimină responsabilitatea contribuabilului. Verificarea rămâne esențială.
2. Tranzacționarea prin brokeri rezidenți fiscali în România simplifică semnificativ procesul fiscal — impozit reținut la sursă, informații automate în declarație.
3. Dividendele din străinătate necesită atenție specială: completați din timp formularele fiscale și furnizați certificatul de rezidență fiscală.
4. Zona crypto nu mai e „gri”: DAC8 va aduce transparență totală până în 2028, cu posibilitatea inspecțiilor retroactive.
5. Solicitați fișa sintetică de la ANAF la sfârșitul verii — este singurul document care reflectă integral situația fiscală personală.
🎬 Urmărește episodul complet
Discuția integrală cu Corina Mândoiu este disponibilă în episodul „PePlus„ pe canalul Financial Market. Nu rata detaliile despre convențiile fiscale, procedurile de recuperare a impozitului reținut în exces și sfaturile practice direct de la un specialist EY.
Acest articol este realizat în scop informativ și educațional, pe baza discuției din emisiunea „PePlus” (Financial Market). Informațiile prezentate nu constituie consultanță fiscală sau juridică. Pentru situații specifice, consultați un specialist autorizat. Cotele de impozit și termenele menționate sunt valabile la data publicării (aprilie 2026) și pot fi modificate prin acte normative ulterioare.
