Shein ar urma să se listeze pe bursa din Hong Kong chiar în trimestrul acesta, după ce a primit aprobarea autorităților de la Beijing, fiind așteptată emiterea a 342,6 milioane de acțiuni H. Evenimentul s-ar putea petrece lunile următoare, după o lungă așteptare, având în vedere că pachetul de documente a fost trimis spre aprobare acum aproape un an, arată Claudiu Cazacu, consultant de strategie XTB România.
Acțiunile de tip H sunt cele listate în Hong Kong, nu pe piața principală a Chinei din Shanghai sau pe cea cu focus pe tehnologie din Shenze. Acțiunile companiilor chineze listate pe bursele principale de pe continent intră în segmentul A.
Shein este, alături de Temu, un nume central în fenomenul creșterii din ultimii ani a importurilor de colete de valoare individuală mică, dar cu o amprentă financiară masivă.
Sediul companiei Shein se află în Singapore, însă „rădăcinile” chineze au făcut necesară validarea ofertei de către Beijing. Acordul entităților politice este important. În trecut, unitatea financiară Ant Group a lui Jack Ma, fondatorul Alibaba, era pregătită pentru o ofertă masivă care a fost, ulterior, anulată.
Surse din domeniul financiar au legat suspendarea ofertei de criticile aduse de Ma băncilor și autorității de supraveghere într-un discurs susținut cu doar o lună înainte de listarea din noiembrie 2020. În 2023, Jack Ma a renunțat la controlul asupra Ant, coborând de la peste 50% la 6,2% din drepturile de vot, mai subliniază consultantul de strategie XTB România.
Istoricul intențiilor de listare a Shein
Shein a mai avut inițiativa de a se lista, însă pe bursa americană și cea londoneză. În 2020, tensiunile în creștere dintre Washington și Beijing au dus la anularea planurilor de listare la New York. În 2023, o nouă tentativă care țintea o valoare de piață de 80 – 90 de miliarde dolari a fost deraiată de solicitări de documentație și transparență suplimentare și preocupări referitoare la sursa forței de muncă din unele fabrici care vând pe platformă.
Deși sediul a fost mutat în Singapore, o încercare de listare la Londra a eșuat odată cu documentația considerată prea detaliată și reținerile autorităților din China referitoare la bursa preferată de companie.
Această nouă încercare ar părea să aibă, însă, șanse majore de reușită. Capitalul atras în jurisdicția agreată de China, Hong Kong, ar revitaliza interesul pentru piață, în condițiile polului puternic de atracție al bursei americane după listarea SpaceX și în anticiparea ofertelor gigant ale Anthropic și OpenAI, aflate la frontiera produselor de AI.
Shein ar putea veni pe bursă în august, iar evaluarea estimată de 40-50 miliarde de dolari, apropiată de veniturile anuale ale platformei, ar fi la jumătate față de speranțele de acum 3 ani.
Contextul de fiscalizare suplimentară și înăsprirea relațiilor SUA și UE – China se adaugă unor preocupări referitoare la venitul disponibil al consumatorilor din țările dezvoltate. Cu toate acestea, segmentul de operare al produselor de valoare mică și metodele de țintire prin campanii utilizând tehnologii recente și AI tind să ofere un strat de protecție veniturilor și profitabilității companiei.
Investitorii în firma listată în SUA, PDD Holdings, compania-mamă a Temu, nu au fost, însă, convinși: în ultimul an, acțiunile au coborât cu 21,15%, iar față de reperele înalte din noiembrie, cu peste 39%, mai arată Claudiu Cazacu.
Taxele coletelor mici, diferite de la o țară la alta
Shein este, alături de Temu, unul din numele familiare consumatorilor occidentali. Deși firma nu vinde în China, are o amprentă vastă în economie prin legăturile cu miile de fabrici care produc pentru clienții din Vest. Prețurile mici și oferta bogată au consolidat apetitul clienților din toată lumea, în ciuda nemulțumirilor mediului de afaceri și autorităților din Occident. Prin urmare, UE a introdus măsuri de taxare a coletelor de mică valoare, la scurtă vreme după ce SUA a luat aceeași măsură.
Totuși, în acest moment peisajul de impozitare nu este uniform la nivel european. La nivelul UE a fost stabilită o taxă vamală de 3 Euro, care, însă, nu a fost impusă de fiecare țară. În Franța a fost preferată aplicarea nivelului de 2 Euro/colet de mică valoare, la care s-a renunțat după ce veniturile obținute au fost foarte mici (într-o lună a fost de sub 3 milioane Euro).
Acesta a fost semnalul că distribuitorii din China au găsit metode alternative de aprovizionare a pieței, inclusiv transportul aerian en-gros în alte țări și redistribuirea ulterioară pe căi terestre din depozite locale sau regionale.
De la 1 iulie, Franța aplică regula de 3 Euro pe categorie de produse, indiferent de numărul de produse individuale din pachet. Italia, pe de altă parte, adaugă o taxă națională de 2 Euro celei europene, impozitând pachetele cu minim 5 Euro. Olanda a amânat introducerea unei taxe proprii, dar studiază varianta introducerii din noiembrie.
Cum se prezintă taxele practicate de România?
În România, o taxă de 25 lei aplicată coletelor cu valoare mai mică de 150 Euro a rămas în vigoare. Taxa nu se aplică și coletelor aflate în tranzit sau returnate. România poate opera în paralel cele două taxe (cea europeană și cea proprie, pe care o definește drept taxă de manipulare sau cea logistică, așa cum apare în unele platforme online cu originea în China).
Continuarea etichetării diferențiate pentru propria impozitare permite să fie evitată suprapunerea cu cea setată la nivel UE. Funcționând în paralel, taxarea per colet de mică valoare în România ajunge la minimum 8 Euro, și poate crește dacă în colet sunt mai multe tipuri de produse. Aceasta se întâmplă înainte de o eventuală nouă taxă logistică impusă la nivelul UE. Dacă această nouă taxă ar fi introdusă, este probabil ca România să se alinieze la nivelul întregii UE, în cele din urmă, punctează reprezentantul XTB România.
Este de așteptat ca taxele să încetinească ritmurile de creștere uriașe ale importurilor din China. De la 1,1 miliarde de colete de mică valoare de acum 4 ani, importurile în UE au ajuns la 5,3 miliarde anul trecut. În Franța 97% din pachetele de mici dimensiuni au venit din China, iar volumul lor uriaș face ca verificarea fizică să fie posibilă în proporții infime, de aproximativ 82 de pachete dintr-un milion.
Aproximativ o cincime din pachetele intrate în UE ajung în Germania. Majoritatea pachetelor nu ajung direct în Germania, ci în centre logistice precum Liege din Belgia, care ajung să proceseze peste 1 milion de pachete pe zi. Estimarea autorităților este că TVA-ul neîncasat depășește 10 miliarde Euro anual. În România intră, potrivit Asociaţiei Române a Magazinelor Online (ARMO), 80 de milioane de colete non-UE, majoritatea din China.
