Într-o nouă ediție Feel the Markets, Horia Braun de la Erste Asset Management a oferit o perspectivă sinceră asupra piețelor financiare în 2026: o lume în care narrativele AI și cele geopolitice alternează ritmul, inflația persistă fără a escalada, iar bursa românească crește puternic pe un dezechilibru tehnic între cerere și ofertă — nu neapărat pe fundamente. Ce înseamnă asta pentru investitori și unde sunt riscurile reale?
Piețele globale: AI vs. geopolitică — două narative în competiție
Horia Braun a descris peisajul actual al piețelor ca fiind dominat de două forțe aflate în competiție directă. Pe de o parte, investițiile masive în infrastructura de inteligență artificială — centre de date, capacitate de calcul — continuă să fie revizuite în sus lună de lună, alimentând optimismul din sectorul tehnologic. Pe de altă parte, tensiunile geopolitice, în special din zona Orientului Mijlociu și impactul acestora asupra prețurilor energiei, generează presiuni inflaționiste și temeri de stagflație.
În ultimele luni, cele două narative au alternat în a dicta direcția piețelor. Conflictul din Iran a provocat o corecție în martie, dar acordul de încetare a focului a permis investitorilor să revină rapid la focusul pe rezultatele companiilor. Sezonul de raportare din SUA și Europa a fost unul foarte bun, iar profiturile au redevenit motorul principal al piețelor.
Inflație și dobânzi — tabloul actual
▸ Inflația globală în jurul a 3%, cu risc de 4% în SUA — ridicată, dar fără comparație cu episodul double-digit din 2022
▸ Fed-ul a ratat ciclul de reducere a dobânzilor — de la trei tăieri așteptate, acum nici măcar una nu e certă
▸ Schimbarea de ștafetă la conducerea Fed — Kevin Warsh aduce un semn de întrebare suplimentar
▸ Prețul petrolului s-a stabilizat: volatilitate în jurul unei medii stabile, nu traiectorie ascendentă
SUA vs. Europa: cine câștigă și de ce
Braun a explicat că, în contextul actual, ambele narrative dominante — tehnologia și energia — favorizează piața americană. SUA nu se confruntă cu o penurie de produse petroliere, au chiar o supraproducție de gaze naturale, iar sectorul AI este concentrat în companiile americane. Europa, în schimb, rămâne dependentă de importuri energetice, iar termenii comerțului (terms of trade) joacă în defavoarea sa.
Totuși, supraperformanța pieței americane este, de fapt, supraperformanța unui număr restrâns de companii — în principal cele legate de semiconductori și infrastructura AI. Companiile de software, de exemplu, au suferit și continuă să sufere din cauza perspectivei de a fi înlocuite de soluții AI. Evaluările din SUA rămân ridicate, cu multe vești bune deja incluse în preț.
Poziționarea recomandată
▸ Tactic (termen scurt): mai pozitiv pe America, susținut de narativa AI și reziliența economică
▸ Strategic (termen lung): diversificare — evaluările ridicate din SUA justifică extinderea către Europa și Asia
Comportamentul investitorilor: polarizare și mai multă disciplină
Un fenomen vizibil în ultimii ani este polarizarea interesului investitorilor. Pe o parte se află investitorii conservatori, orientați exclusiv spre randamente pe termen scurt — depozite și obligațiuni cu maturitate redusă. Pe cealaltă parte, investitorii care au descoperit piața bursieră datorită randamentelor excepționale din ultimii trei ani și se orientează din ce în ce mai mult spre acțiuni. Produsele diversificate — fonduri mixte acțiuni-obligațiuni — atrag mai puțin interes, rămânând mai degrabă o excepție.
Braun a remarcat însă și un element pozitiv: investitorii par mai disciplinați decât în trecut. În ciuda volatilității recente — război, criză politică, corecții de piață — nu au existat reacții virulente sau mișcări tectonice. Colegii din prima linie din bănci nu au raportat telefoane îngrijorate în masă. Investitorii în acțiuni par să fi învățat lecția orizontului lung — corecțiile de 3–7% nu mai generează panică, mai ales când sunt de scurtă durată.
România: stabilitate de suprafață, vulnerabilități structurale
Pe plan local, Braun a oferit o analiză realistă. Schimbarea guvernului a provocat o depreciere a cursului, dar efectul asupra bursei a fost marginal — inerția trendului ascendent s-a dovedit mai puternică. Investitorii par să considere scenariul de bază o stabilizare politică și continuarea parcursului de ajustare a deficitului. Fragmentarea parlamentară funcționează, paradoxal, ca o asigurare împotriva politicilor disruptive.
Problema reală este pe termen lung. România se „târăște” cu ritmul de creștere economică, inflația rămâne ridicată — cea mai mare din Europa, peste 10% — iar dobânda de referință BNR stagnează de peste un an. Modelul de creștere bazat pe consum nu mai funcționează fără finanțare, iar exporturile suferă fiind parte din lanțul de producție european. Singura sursă reală de stimul rămân fondurile europene și programele de investiții în infrastructură.
⚠ Risc suveran
Agențiile de rating „stau la pândă” — au arătat deocamdată doar cartonașul galben. Deficitul bugetar rămâne principala îngrijorare a investitorilor străini, iar un eventual eșec guvernamental în primele luni ar trimite un semnal extrem de negativ. Capacitatea de a atrage și investi fondurile europene (PNRR, SAFE) devine critică.
BVB: nu e bulă, dar creșterea e mai degrabă tehnică
Întrebat dacă piața românească este supraevaluată, Braun a fost nuanțat. Evaluările actuale sunt mai ridicate decât mediile istorice, dar acest lucru nu înseamnă automat bulă speculativă. Suntem într-un alt regim de piață, în care mean reversion — revenirea evaluărilor la medii pe termen lung — dacă se întâmplă, se întâmplă pe orizonturi de 5–10 ani, nu de la un an la altul.
Perspectivă de context: fondul de acțiuni Erste a crescut de 4x în ultimii 10 ani — o sută de lei investiți atunci valorează astăzi patru sute. Evoluția este semnificativă, dar este susținută mai degrabă de un dezechilibru tehnic între cerere și ofertă decât de o îmbunătățire proporțională a fundamentelor.
De ce crește BVB — dezechilibrul cerere-ofertă
▸ Fondurile de pensii — cumpărători naturali, cu bani care intră lunar
▸ Investitorii de retail — în fază de acumulare, gradul de penetrare încă are loc să crească
▸ Investiții recurente — tot mai mulți clienți ai fondurilor mutuale cu programe lunare automate
▸ Nu există vânzători naturali — oferta de acțiuni noi nu ține pasul cu cererea
Soluția naturală pentru acest dezechilibru? Mai multe listări. Cele două listări recente au fost de succes, iar piața are nevoie de „marfă nouă” pentru ca prețurile să reflecte fundamente mai solide. Zgomotul politic legat de listarea companiilor de stat a fost contraproductiv, dar ironic — în programele acelora care au protestat apar tot listări.
Fidelis: de la aproape 2 miliarde la cea mai slabă emisiune
Un caz interesant discutat în emisiune a fost prăbușirea cererii pentru titlurile Fidelis. După ce emisiunea din aprilie atrăsese aproape două miliarde de lei, ediția din mai a fost cea mai slabă de la lansare — sub așteptări. Explicația probabilă: Ministerul de Finanțe a redus dobânzile oferite, reflectând revenirea randamentelor din piață la nivelurile de dinaintea crizei politice, dar așteptările investitorilor de retail erau altele. Dezamăgirea a fost suficientă pentru a redirecționa interesul.
Cum se poziționează Erste Asset Management
Pe fondurile de obligațiuni, Erste a jucat tactic: mai pozitiv și pe durate mai lungi în prima parte a anului, apoi mai defensiv după declanșarea conflictului din Iran, rămânând aproape de indicele de referință. Pe fondurile de acțiuni, au menținut constant o componentă de cash mai semnificativă — o decizie care afectează marginal performanța pe termen scurt, dar oferă protecție și lichiditate într-o piață unde corecțiile pot fi amplificate de lipsa de lichiditate.
Pe fondurile diversificate, expunerile sunt mai echilibrate între România și piețele internaționale, inclusiv plasamente pe tema AI și tehnologie — o narrativă care nu poate fi captată pe bursa de la București, unde nu există emitenți relevanți în acest sector.
4x
fond acțiuni Erste / 10 ani
~3%
inflație globală curentă
>10%
inflație România
Concluzie editorială
Mesajul central al lui Horia Braun este unul pragmatic: piața nu e în bulă, dar crește mai mult pe un dezechilibru tehnic decât pe fundamente solide. Acest tip de evoluție este vulnerabil la schimbări de sentiment.
Marele risc pentru investitori nu este neapărat o prăbușire, ci să rămâi în afara pieței. La un an după alegerile prezidențiale, cei care au considerat piața „prea scumpă” au ratat creșteri de 20–50%. Totuși, prudența rămâne justificată — lichiditatea în momentele de corecție este întotdeauna o problemă pe BVB.
Pentru România, riscurile principale rămân deficitul bugetar, dependența de investitorii străini și instabilitatea politică. Agențiile de rating au arătat cartonașul galben — următorul pas greșit poate aduce cartonașul roșu.
Articole recomandate
Disclaimer: Acest articol este o sinteză editorială a discuției din emisiunea Feel the Markets și are caracter strict informativ. Opiniile exprimate aparțin invitatului și nu constituie recomandări de investiții. Orice decizie de investiție trebuie luată pe baza propriei analize și, unde este cazul, cu consultarea unui specialist autorizat. Financial Market nu își asumă responsabilitatea pentru deciziile luate pe baza informațiilor prezentate.



