Piața petrolului rămâne puternic influențată de evoluția conflictului din Iran și, în special, de situația din Strâmtoarea Hormuz. Negocierile de pace dintre Iran și Statele Unite par să fi ajuns într-un impas, iar perspectivele unei încetări rapide a conflictului rămân reduse.
Temerile că Strâmtoarea Hormuz, una dintre cele mai importante rute de transport pentru petrolul din Golful Persic, ar putea rămâne blocată pentru o perioadă mai lungă au readus presiunea de cumpărare pe piața petrolului.
Cotația Brent, referința internațională pentru prețul țițeiului, a depășit temporar pragul de 90 de dolari pe baril, stabilizându-se ulterior în apropierea acestui nivel. De la începutul anului, petrolul Brent a acumulat o creștere de aproximativ 50%.
De la sub 70 de dolari la 120 de dolari pe baril
Declanșarea conflictului dintre SUA, Israel și Iran a dus la blocarea Strâmtorii Hormuz pentru prima dată, provocând o creștere abruptă a prețului petrolului.
Brent a urcat de la niveluri de sub 70 de dolari pe baril până la aproximativ 120 de dolari pe baril în momentele de maximă tensiune.
De atunci, volatilitatea a rămas ridicată. Orice semnal privind posibilitatea unei soluții negociate a determinat corecții ale cotațiilor, în timp ce veștile care indică o prelungire a conflictului au readus cumpărătorii în piață.
În prezent, investitorii par să ia tot mai mult în calcul scenariul unui impas de durată și, implicit, al menținerii unei blocări efective a Strâmtorii Hormuz.
Prin această rută trecea în mod tradițional aproximativ o cincime din livrările globale de petrol și gaze naturale lichefiate (LNG). În contextul riscului de atacuri și mine maritime, al controalelor iraniene asupra traficului și al blocadei navale americane asupra porturilor iraniene, comerțul normal cu petrol a devenit extrem de dificil.
Fluxurile de petrol prin Hormuz s-au prăbușit
Potrivit datelor Energy Information Administration (EIA), în ultimii ani prin Strâmtoarea Hormuz erau transportate peste 20 de milioane de barili de petrol pe zi.
Calculele Bloomberg indică însă că, recent, doar aproximativ 300.000 de barili pe zi ar fi trecut în mod oficial prin această rută.
Cifrele reale ar putea fi însă considerabil mai mari. Secretarul american al Energiei, Chris Wright, a indicat un volum de aproximativ 8 milioane de barili pe zi, în timp ce estimările unor analiști independenți plasează traficul mai aproape de jumătatea acestui nivel.
În ciuda riscurilor, atât traderii mai mici, cât și unele dintre marile companii energetice continuă să transporte petrol prin strâmtoare.
Directorul general al TotalEnergies, Patrick Pouyanné, a declarat că societatea continuă să transporte țiței provenit inclusiv din Irak și Qatar prin Hormuz, profitând de discounturile importante oferite de producători.
Petrolul din regiune este vândut cu discounturi masive
Blocajele logistice au creat o discrepanță importantă între prețurile locale ale petrolului și cotația internațională Brent.
Potrivit TotalEnergies, producătorii din regiune ajung să vândă petrol la prețuri de numai 50–60 de dolari pe baril, deoarece încearcă să găsească modalități de a-și aduce producția pe piață.
Transportul unui supertanker prin Strâmtoarea Hormuz și retur poate costa aproximativ 20 de milioane de dolari. Pentru o încărcătură de circa 2 milioane de barili, costul suplimentar este echivalent cu aproximativ 10 dolari pe baril.
Chiar și în aceste condiții, costul combinat al achiziției și transportului poate rămâne sub prețul Brent, aflat în jurul nivelului de 90 de dolari pe baril.
Traderii mai mici folosesc inclusiv operațiuni de tip ship-to-ship, prin care petrolul este transferat între nave în larg. Utilizarea mai multor nave de dimensiuni reduse permite dispersarea riscului și face transporturile mai greu de detectat.
SUA încearcă să reducă veniturile Iranului din petrol
O nouă sursă de presiune asupra pieței vine din politica de sancțiuni a Statelor Unite.
Washingtonul intenționează să vizeze cumpărătorii de petrol iranian prin intermediul unor sancțiuni economice extinse, cu scopul de a reduce sursele de finanțare ale Iranului.
Noile măsuri, incluse în operațiunea denumită „Economic Outcast”, urmăresc să limiteze veniturile aflate la dispoziția Gardienilor Revoluției iraniene, potrivit secretarului Trezoreriei SUA, Scott Bessent.
Dacă sancțiunile reușesc să reducă semnificativ exporturile iraniene, oferta globală de petrol s-ar putea restrânge suplimentar, ceea ce ar crea premise pentru noi creșteri ale prețurilor.
Deocamdată, băncile chineze suspectate că sprijină comerțul cu petrol iranian nu au fost incluse în sancțiuni. Totuși, statele și instituțiile care continuă relațiile comerciale cu Iranul riscă să fie excluse din sistemul financiar bazat pe dolar.
Iranul a avertizat deja că este pregătit să răspundă noilor măsuri americane, în timp ce Beijingul a criticat amenințările cu sancțiuni, argumentând că un „război economic” ar putea amplifica tensiunile și destabiliza sistemul financiar global.
Ce înseamnă pentru investitori
În perioada următoare, Strâmtoarea Hormuz rămâne unul dintre cei mai importanți factori de risc pentru piețele globale.
O menținere a blocajului poate susține prețul petrolului și poate alimenta noi presiuni inflaționiste la nivel global, în special prin creșterea costurilor cu energia și transportul.
În schimb, orice semnal credibil privind reluarea negocierilor sau normalizarea traficului prin strâmtoare ar putea determina o corecție rapidă a prețului petrolului.
Pentru investitori, evoluția Brent va rămâne astfel strâns legată de știrile geopolitice, iar volatilitatea ridicată poate continua atât timp cât nu apare o soluție clară privind conflictul și securitatea transporturilor prin Strâmtoarea Hormuz.
Sursa informațiilor: Erste Asset Management. Date disponibile la 27 august 2026. Performanțele anterioare nu reprezintă un indicator al evoluțiilor viitoare.
