Prețurile petrolului au continuat să scadă pentru a patra ședință consecutivă, pe fondul așteptărilor tot mai mari că Strâmtoarea Hormuz ar putea fi redeschisă complet, iar un acord ar putea fi semnat în cursul acestei săptămâni. Potrivit analiștilor de la ING Bank, reducerea riscurilor de aprovizionare din Orientul Mijlociu a schimbat rapid sentimentul din piața energiei, după perioada de tensiuni care a împins anterior prețurile puternic în sus.
Contractele futures pe petrolul american WTI au coborât la cel mai redus nivel din luna martie, în timp ce petrolul Brent se tranzacționa marți dimineață sub pragul de 83 dolari/baril. Astfel, prețurile sunt acum cu peste 30% sub vârful atins în perioada de maximă intensitate a conflictului.
Cererea din China rămâne sub presiune
Un alt factor care pune presiune pe prețurile petrolului vine din China, unde activitatea rafinăriilor a scăzut puternic. Datele recente arată că procesarea de țiței în rafinăriile chineze a coborât cu 9,1% în ritm anual în luna mai, până la 53,7 milioane de tone, cel mai redus nivel din 2022.
În primele cinci luni ale anului, activitatea rafinăriilor a scăzut cu 2,2%, reflectând importuri mai slabe de țiței, ajunse la cel mai redus nivel din ultimii opt ani. Potrivit ING, această evoluție a fost influențată de perturbările generate de tensiunile din Golful Persic. Rafinăriile de stat au operat la o rată medie de utilizare de 66,3%, cel mai scăzut nivel de la finalul anului 2021.
Rezervele strategice ale SUA, la minimul ultimelor decenii
Un element important pentru piața energiei rămâne nivelul redus al Rezervei Strategice de Petrol a Statelor Unite. Datele Departamentului american al Energiei indică un nivel de aproximativ 340 milioane de barili, cel mai scăzut din 1983.
Scăderea vine după retrageri susținute din rezerve, parte a unui program de eliberare de 172 milioane de barili, menit să limiteze creșterea prețurilor la carburanți în timpul conflictului cu Iranul. ING consideră că, odată cu diminuarea riscurilor de aprovizionare după acordul dintre SUA și Iran, ritmul retragerilor ar putea încetini, iar autoritățile americane s-ar putea orienta treptat către refacerea stocurilor.
Gazele naturale din SUA cresc pe fondul cererii pentru exporturi LNG
În contrast cu evoluția petrolului, prețurile gazelor naturale din SUA au crescut pentru a doua ședință consecutivă. Contractul front-month pe Henry Hub s-a stabilizat peste 3,1 dolari/MMBtu, susținut de fluxurile mai mari către terminalele de export de gaze naturale lichefiate.
Mai multe facilități LNG și-au reluat activitatea după perioade de mentenanță, ceea ce a dus la o cerere mai mare de gaze și la o tensionare a ofertei interne. Totuși, prognozele meteo care indică temperaturi mai scăzute limitează potențialul de creștere, deoarece reduc cererea de energie electrică pentru răcire.
Aluminiul scade puternic odată cu reducerea temerilor privind oferta
Pe piața metalelor, prețul aluminiului tranzacționat la London Metal Exchange a scăzut cu peste 4,4% într-o singură zi, până în jurul nivelului de 3.380 dolari/tonă, cel mai redus nivel de la finalul lunii martie.
Declinul a fost determinat de așteptările că acordul interimar dintre SUA și Iran ar putea permite reluarea transporturilor prin Strâmtoarea Hormuz. Chiar dacă termenii generali ai acordului au fost agreați, detaliile finale sunt încă în negociere, iar redeschiderea completă este așteptată după semnarea acordului.
ING avertizează însă că revenirea producției nu va fi imediată. Topitoriile au nevoie de timp pentru a-și asigura materiile prime, pentru a stabiliza alimentarea cu energie și pentru a relua operațiunile la capacitate normală.
Producția din Orientul Mijlociu, care reprezintă aproximativ 10% din oferta globală de aluminiu, a scăzut cu 35% în ritm anual în aprilie. Totuși, creșterea producției din China ar putea compensa parțial pierderile.
China majorează producția de aluminiu, dar reduce producția de oțel
Datele publicate de Biroul Național de Statistică din China arată că producția de aluminiu primar a crescut cu 1,7% în ritm anual în luna mai, până la 3,9 milioane de tone. În primele cinci luni ale anului, producția totală a urcat cu 3,5%, până la aproximativ 19,2 milioane de tone.
Creșterea a fost susținută de marjele solide ale producătorilor, care au încurajat utilizarea mai ridicată a capacităților de producție. Totuși, extinderea suplimentară este limitată de plafoanele de capacitate impuse de autoritățile chineze.
În cazul oțelului, producția Chinei a scăzut cu 2,7% în ritm anual în luna mai, la 84,4 milioane de tone, în principal din cauza lucrărilor de mentenanță la marii producători. În perioada ianuarie-mai, producția de oțel brut a coborât cu 3,9%, la 415,5 milioane de tone.
Concluzie
Pentru investitori, evoluția recentă arată cât de rapid se poate schimba sentimentul în piețele de mărfuri atunci când riscurile geopolitice se diminuează. Petrolul și aluminiul au reacționat imediat la perspectiva redeschiderii Strâmtorii Hormuz, însă fundamentele rămân mixte: cererea din China este slabă în zona energiei, rezervele strategice americane sunt la minime istorice, iar producția de metale rămâne afectată de dezechilibre regionale.
