BET
18507.05
-0.03%
BET-TR
40438.01
-0.04%
BET-FI
59755.17
0.41%
BETPlus
2737.17
-0.06%
BET-NG
1322.39
0.08%
BET-XT
1578.89
0.01%
BET-XT-TR
3397.4
0.01%
BET-BK
3448.87
0.08%
ROTX
40695.58
-0.03%

Shein și Temu intră sub observația autorităților europene. Industria ″fast fashion″, una dintre cele mai poluante din lume

Autor: Financial Market
5 min

Industria de fast fashion este o piață de miliarde de dolari care atrage atenția autorităților europene în contextul când marii jucători din industria luxului se confruntă cu dificultăți.

Guvernele sunt tot mai interesate să reglementeze activitatea acestor companii prin impunerea de taxe suplimentare, conform analizei lui Radu Puiu, specialist financiar în cadrul XTB România.

În vreme ce marii jucători din industria luxului au dificultăți, companiile de fast fashion sunt disruptive și extrem de profitabile, ceea ce creează probleme de la gestionarea deșeurilor la consumerism, guvernele încercând să le tempereze activitatea prin taxe suplimentare, arată Radu Puiu, analist financiar în cadrul XTB România.

Conceptul fundamental care stă la baza industriei fast fashion este, de fapt, introducerea cât mai rapidă pe piață a unor modele de haine noi și ieftine. Spre deosebire de moda sustenabilă sau „lentă”, care se ocupă cu producția de articole vestimentare durabile, fast fashion-ul este înlocuit rapid cu noi tendințe, ducând astfel la consumerism excesiv.

Dimensiunea pieței mondiale de fast fashion a crescut

Companiile care operează în această industrie promovează ideea potrivit căreia ar trebui evitată „repurtarea” hainelor, încurajând consumatorii să cheltuiască neîncetat pe produse noi. Pe lângă asta, apariția și dezvoltarea comerțului electronic a alimentat și mai mult rata de creștere a industriei, deoarece accesul a crescut semnificativ.

Dimensiunea pieței mondiale de fast fashion a fost de aproximativ 60,50 miliarde USD în 2022 și se preconizează că va crește la aproximativ 179,50 miliarde USD până în 2030, cu o rată de creștere anuală compusă (CAGR) de aproximativ 14,56% între 2023 și 2030, arată Radu Puiu.

Cea mai mare problemă când vine vorba de fast fashion este cea a deșeurilor

Probabil că cea mai mare problemă când vine vorba de fast fashion este cea a deșeurilor. Motivul este acela că mare parte din ceea ce produce această industrie nu este, de fapt, niciodată cumpărat sau purtat, pentru că nu este clar ce vor oamenii să cumpere. Astfel, toate resursele utilizate, substanțele chimice și emisiile folosite la crearea hainelor sunt irosite.

Unul dintre lucrurile pe care Temu și Shein au reușit să le facă este să creeze acest ciclu de producție receptiv, bazat pe modul în care lucrează cu producătorii în serii foarte mici, testând și colectând date de la clienți cu privire la ceea ce doresc aceștia, înainte de a investi și de a produce mai multă marfă.

Shein și Temu, în vizorul guvernelor europene

O bună parte a acestui model este destul de inventivă. Provocarea o reprezintă materialele pe care le folosesc și condițiile de lucru ale angajaților care lucrează în aceste lanțuri de aprovizionare. Guvernele europene fac presiuni pentru a adopta măsuri împotriva fast fashion-ului, pregătind terenul pentru o taxă care să vizeze firmele al căror model de afaceri și strategie de marketing se bazează pe prețuri scăzute și pe un volum mare de vânzări.

Miniștrii mediului au convenit că guvernele ar trebui să poată impune taxe retailerilor de îmbrăcăminte cu costuri reduse și cifră de afaceri ridicată. Aceste taxe ar fi aplicate în funcție de măsura în care practicile comerciale ale retailerilor încurajează consumul excesiv și conduc la creșterea risipei.

Măsurile, convenite în cadrul unui summit al Consiliului UE de pe 17 iunie, vor face parte dintr-o revizuire a normelor UE privind prevenirea și gestionarea deșeurilor, care vizează în special industriile textilă și alimentară prin aplicarea principiului „poluatorul plătește”, făcând obligatorii sistemele de responsabilitate extinsă a producătorului (EPR), explică analistul XTB România.

Aceasta ar însemna ca întreprinderile să plătească o contribuție proporțională la costurile de colectare, sortare, transport și tratare a deșeurilor de îmbrăcăminte și încălțăminte. Taxa ar fi modulată în funcție de factori precum durabilitatea și impactul producției asupra mediului.

Shein s-a aflat deja în centrul atenției legislative din cauza unei propuneri

Miniștrii doresc însă să meargă mai departe în ceea ce privește fast fashion-ul, adăugând la Directiva-cadru privind deșeurile o recunoaștere explicită a faptului că majoritatea hainelor sunt acum eliminate înainte de a fi uzate. Aceștia acuză implicit strategiile agresive de marketing pentru această tendință în creștere.

CITESTE SI:  Alegerile parlamentare franceze au o miză foarte mare. Ce consecințe ar fi pentru piețe?

Mișcările de abordare a impactului tot mai mare al fast fashion-ului asupra mediului au tras un semnal de alarmă în comerțul cu textile, în special în cazul companiilor al căror model de afaceri se bazează pe o cifră de afaceri ridicată și obținută rapid prin vânzarea de articole de îmbrăcăminte ieftine, prin intermediul site-urilor și aplicațiilor.

Shein s-a aflat deja în centrul atenției legislative din cauza unei propuneri venite din Franța de instituire a unei taxe pe fast fashion începând de la 5 euro pe articol, deși această propunere a fost suspendată în contextul alegerilor anticipate.

Într-un raport privind impactul fast fashion, s-a observat că mai mult de 80% din textilele aruncate sunt fie incinerate, fie aruncate, fie ajung să polueze mediul, iar procesul de colectare separată și recircularea nu pot fi viabile din punct de vedere economic fără un sistem EPR bazat pe taxe.

Moda second hand, concurent promițător pentru fast fashion

În acest context, consumatorii care devin tot mai conștienți de problemele reprezentate de fast fashion, se orientează către haine second-hand. Astfel, vânzările de haine la mâna a doua sunt aproape sî atingă o zecime din piața globală a modei anul viitor, pe măsură ce criza costului vieții și preocupările legate de sustenabilitate îi determină pe consumatori să se orienteze către articolele deja purtate.

Potrivit unui raport realizat de GlobalData, vânzările globale de haine second-hand au crescut cu 18% anul trecut, ajungând la 197 miliarde de dolari și se preconizează că vor atinge 350 miliarde de dolari în 2028.

Zara reacționează la această problematică, încercând să reducă deșeurile. La rândul ei, compania H&M a fost, din punct de vedere istoric, una dintre cele care s-au concentrat cel mai mult pe sustenabilitate, dar și-au pierdut o bună parte din latura creativă, explică analistul financiar din cadrul XTB România.

H&M, profit operațional pentru perioada martie-mai a fost de 672 milioane de dolari

Al doilea cel mai mare retailer din lume, H&M, a declarat că profitul operațional pentru perioada martie-mai a fost de 672 milioane de dolari, sub cele 700 de milioane de dolari anticipat de analiști, potrivit unui sondaj LSEG.

De asemenea, compania a afirmat că vremea nefavorabilă poate afecta vânzările în luna iunie, care se așteaptă să scadă cu 6% în monedă locală, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut.

La începutul lunii iunie, Inditex, proprietarul Zara, a raportat o încetinire a vânzărilor în primul trimestru comparativ cu creșterea din anul precedent, dar a indicat o creștere în luna mai.

Între timp, gigantul fast fashion, Shein, fondat în China, a devenit o „amenințare” pentru retailerii europeni, în timp ce se pregătește pentru o listare publică la Londra.

Dar în timp ce consumatorii apreciază produsele ieftine, politicienii își fac griji cu privire la impactul asupra industriei naționale și a locurilor de muncă.

Shein intenționează să se listeze la Londra

Acesta este unul dintre motivele pentru care Shein intenționează să se listeze la Londra, mai degrabă decât la New York. Amenințarea cu mai multe sancțiuni și tarife vamale împotriva Chinei a devenit un factor major de descurajare pentru a rămâne în SUA, subliniază Radu Puiu.

Moda este una dintre industriile cu cele mai mari emisii din lume. Industria confecțiilor are o amprentă ecologică masivă, contribuind cu aproximativ 2 până la 8% la emisiile globale de gaze cu efect de seră. Cel puțin o parte din vină o poartă fabricile alimentate cu cărbune și țesăturile pe bază de petrol, cum ar fi poliesterul, nailonul, Lycra și Spandex.