Prețul aurului a rămas sub presiune corectivă în ultimele săptămâni, coborând spre zona de 4.300 dolari/uncie, ceea ce marchează o scădere de aproape 9% în ultima lună. Evoluția sugerează o slăbire semnificativă a impulsului pozitiv după raliul puternic înregistrat anterior.
Totuși, dintr-o perspectivă mai amplă, prețul metalului prețios rămâne mult peste nivelurile din aceeași perioadă a anului trecut, ceea ce indică faptul că trendul ascendent de fond nu a fost încă invalidat. Mai degrabă, piața pare să fi intrat într-o etapă de corecție și reașezare a așteptărilor.
Principala sursă de presiune asupra aurului vine în prezent din revenirea dolarului american, indicele DXY situându-se în zona 99,7–99,8, și din menținerea randamentelor titlurilor de stat americane la niveluri ridicate, în jur de 4,5%–4,6%.
Aceste evoluții au fost alimentate de date economice peste așteptări din SUA, în special de reziliența pieței muncii. Numărul locurilor de muncă nou-create în afara sectorului agricol a crescut cu 172.000, iar indicele PMI flash pentru industria prelucrătoare calculat de S&P Global a urcat la 55,3 în luna mai.
În același timp, inflația continuă să dea semne de persistență. Indicele prețurilor de consum a crescut cu 0,6% în aprilie față de luna precedentă, în timp ce așteptările de inflație ale consumatorilor pe un orizont de un an se mențin la 3,5%.
Aceste date i-au determinat pe investitori să reducă așteptările privind o relaxare rapidă a politicii monetare de către Rezerva Federală. Fed menține în prezent dobânda-cheie în intervalul 3,50%–3,75%, iar faptul că economia americană nu dă încă semne clare de slăbiciune oferă băncii centrale spațiu pentru a păstra dobânzile ridicate pentru o perioadă mai lungă.
Pentru aur, acest context este nefavorabil pe termen scurt. Metalul prețios nu generează dobândă, iar randamentele ridicate ale obligațiunilor americane cresc costul de oportunitate al deținerii sale. În plus, un dolar mai puternic face aurul mai scump pentru investitorii care utilizează alte monede, limitând astfel cererea.
Un alt factor care reflectă temperarea interesului investitorilor este încetinirea fluxurilor către ETF-urile pe aur. Fondurile globale tranzacționate la bursă cu expunere pe aur au înregistrat ieșiri nete de aproximativ 2 miliarde de dolari în luna mai, semn că investitorii au devenit mai prudenți după avansul puternic al prețului. Cu toate acestea, de la începutul anului, fluxurile rămân pozitive, la aproximativ 17 miliarde de dolari, ceea ce arată că tendința de fond nu s-a inversat complet. Interesul pentru aur nu a dispărut, dar a devenit mai selectiv.
Pe termen lung, cererea venită din partea băncilor centrale continuă să reprezinte un element important de susținere. Diversificarea rezervelor valutare și creșterea alocărilor în aur arată că argumentul fundamental pentru metalul prețios rămâne valabil. Totuși, pe termen scurt, această susținere nu este suficientă pentru a compensa integral presiunile generate de dolar, randamentele obligațiunilor americane și așteptările privind menținerea unei politici monetare restrictive.
În ansamblu, aurul rămâne orientat către un scenariu corectiv pe termen scurt, în condițiile în care impulsul ascendent s-a diminuat, fluxurile către ETF-uri au încetinit, iar presiunea venită dinspre dolar, randamente și politica Fed rămâne ridicată.
Dacă aceste presiuni se intensifică, mai ales în cazul unor date de inflație peste așteptări sau al unei reduceri suplimentare a anticipațiilor privind tăierile de dobândă, aurul ar putea avea nevoie de o ajustare suplimentară pentru a găsi un nou echilibru.
Într-un astfel de scenariu, zona de 4.000 dolari/uncie ar putea deveni un nivel important de echilibrare, în care investitorii să reevalueze atractivitatea aurului după raliul puternic anterior.
Totuși, corecția actuală nu echivalează neapărat cu o inversare a trendului pe termen lung. Comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, aurul rămâne la un nivel ridicat, iar cererea băncilor centrale și procesul de diversificare a rezervelor continuă să ofere sprijin fundamental.
Prin urmare, metalul prețios ar putea avea nevoie de o perioadă de consolidare pentru a absorbi presiunea dobânzilor ridicate, înainte de a construi o bază de preț mai stabilă și de a reveni pe creștere atunci când condițiile macroeconomice vor deveni mai favorabile.
Articol adaptat pe baza materialului realizat de Linh Tran, Market Analyst, XS.com
