Aurul a scăzut cu aproximativ 12% de la izbucnirea conflictului dintre Iran și Israel, o mișcare aparent contraintuitivă pentru un activ considerat tradițional un „safe haven” în perioade de criză. Totuși, economiștii de la ING consideră că această evoluție nu reprezintă o pierdere a statutului de activ defensiv, ci reflectă efectele macroeconomice generate de șocul energetic și de politica monetară mai restrictivă.
Potrivit analiștilor, aurul tinde să performeze cel mai bine în contexte de criză financiară sau încetinire economică, atunci când randamentele reale scad și dolarul american se depreciază. În schimb, un șoc generat de creșterea prețului petrolului are efectul opus: alimentează inflația, întărește dolarul și reduce probabilitatea unor tăieri rapide de dobândă din partea băncilor centrale.
Aceeași dinamică a fost observată și în 2022, după invazia Rusiei în Ucraina. După un raliu inițial, aurul a intrat sub presiune pe fondul creșterii randamentelor obligațiunilor și al aprecierii dolarului american.
În prezent, Rezerva Federală a SUA menține o atitudine prudentă. Datele recente privind piața muncii din SUA au arătat o economie încă rezilientă, ceea ce reduce presiunea pentru reducerea rapidă a dobânzilor. În plus, inflația a accelerat odată cu creșterea prețurilor energiei, iar investitorii urmăresc atent următoarele date CPI pentru a evalua direcția politicii monetare.
Cu toate acestea, ING rămâne constructivă pe aur pe termen mediu și lung. Unul dintre principalele elemente de suport continuă să fie cererea venită din partea băncilor centrale. Banca Populară a Chinei și-a continuat achizițiile în aprilie, adăugând 8,1 tone de aur, în timp ce Polonia a rămas unul dintre cei mai activi cumpărători la nivel global.
În paralel, fluxurile către ETF-urile pe aur încep să se stabilizeze după ieșirile de capital din ultimele luni. Datele World Gold Council arată că ETF-urile globale pe aur au atras aproximativ 6,6 miliarde dolari în aprilie, marcând o revenire după retragerile din martie.
Analiștii ING estimează că revenirea aurului depinde de calmarea tensiunilor geopolitice, scăderea prețurilor energiei și reluarea ciclului de reducere a dobânzilor de către Fed în a doua parte a anului. În acest scenariu, banca vede prețul aurului urcând spre pragul de 5.000 dolari/uncie până la finalul anului.
Principalul risc negativ pentru aur rămâne un eventual eșec al negocierilor de pace, care ar putea menține petrolul la niveluri ridicate și ar forța Fed să păstreze dobânzile ridicate pentru mai mult timp.
Articol adaptat pentru Financial Market pe baza materialului realizat de economiștii de la ING
