There was an error retrieving data. Please try again later.

Declarații dezbaterea CONFIDEX – Cât de optimist este mediul de afaceri românesc în contextul actual

Autor: Financial Market
8 min

Indicele CONFIDEX de anul acesta ne arată mult optimism din partea managerilor din România, iar concluziile pot fi surprinzătoare. După pandemie, conflictul din Ucraina, crizele din energie și cea a materiilor prime, deși există încă multă incertitudine în economie, managerii se declară din ce în ce mai optimiști și mai relaxați, semn al unei maturități și al unor lecții învățate din experiențele ultimilor 3 ani.

Indicele CONFIDEX a atins cel mai mare nivel de până acum, respectiv 50,2. În mod special se îmbunătățește starea de spirit a managerilor companiilor care au cifra de afaceri peste 5 mil euro (indicele CONFIDEX pe acest segment este 51).

Indicele CONFIDEX e construit din agregarea a 29 de itemi și măsoară pe o scară de la 0 la 100 de puncte încrederea în economie a managerilor și antreprenorilor români.

Găsiți mai jos cele mai importante declarații:
Andrei Cionca, CEO Impetum Group:
Este primul index cu valoarea peste 50, primul în trei ani și opt ediții CONFIDEX. Acesta este de la 0 la 100, sub 50 înseamnă că nu avem încredere, că suntem pesimiști.

Iar un indice peste 50 indică o stare de optimism și de încredere. Indicele CONFIDEX este foarte important, deoarece ne arată o poză a momentului și, în al doilea rând, ne arată și dinamica lui. Măsurându-l deja de trei ani de zile, noi putem vedea o anumită sezonalitate: primăvara suntem mai optimiști, în timp ce toamna suntem mai pesimiști”, spune Andrei Cionca.

Studiul arată totodată că, până la finalul anului 2022, indicele a fost constant sub 50, ceea ce spunea că, în esență, managerii români sunt pesimiști, îngrijorați și nu au încredere în economie.

Realitatea ne-a arătat însă că percepția lor a fost exagerată, în sensul în care cifrele arată că în România nu a fost recesiune, șomajul nu a crescut.

Am avut niște intervenții extrem de eficiente ale statului, care au ținut economia pe plus, noi având creștere constantă în toată perioada analizată, cu excepția trimestrului II al anului 2020.

În rest, vedem că percepția managerilor a fost cumva invers față de realitatea prezentată în cifre. Firește, ne-am pus întrebarea: de unde vine această percepția contrară realității.

Privind în urmă, cred că răspunsul vine din impredictibilitate. În companiile noastre – și măsurătorile noastre au arătat – nu avem o problemă de cash, nu avem o problem în relația cu băncile, în relația cu furnizorii, nu avem nicio problemă în relația cu angajații. Totuși, impredictibilitatea a fost cea care ne-a ținut în această zonă de optimism”, adaugă Cionca.

Astăzi, studiul arată că managerii sunt optimiști, deși realitatea, cifrele raportate de companii relevă un slow-down. Managerii din agricultură și industrie sunt ușor îngrijorați, în timp ce în servicii și construcții sunt campioni.

De asemenea, deși 41% din manageri cred că rata inflației va crește, totuși procentul a scăzut cu o treime față de precedenta măsurătoare.
Principalele îngrijorări ale managerilor sunt scăderea vânzărilor și criza forței de muncă. De altfel, lipsa forței de muncă, cu excepția agriculturii, se regăsește în toate sectoarele de activitate.

Nu avem un șomaj mare, avem un șomaj mic. Asta ne spune că avem o forță de muncă necalificată și care muncește altfel decât o vedem noi în evidențele publice. Și cred că ar trebui făcute două mutări strategice: să colectăm toată această forță de muncă pe care o vedem azi că nu produce PIB, pentru că nu este fiscalizată, nu plătește taxe și impozite și aș califica-o.

În locul lor aș aduce din forța de muncă globală oameni mai puțin calificați cărora le-aș da aceste joburi. Și noi vedem că cifrele privind imigrația sunt complet nesatisfăcătoare.

De unde avem această percepție? Din faptul că toată lumea se plânge de lipsa forței de muncă. Și dacă noi în Romania nu avem mai multă forță de muncă, haideți să aducem de undeva, e firesc să facem asta”, a spus Andrei Cionca, CEO Impetum Group, precizând că trebuie să vadă și ce va face statul pentru ca oamenii de afaceri să umple această forță de muncă

Pentru toate îngrijorările existente, oamenii de afaceri ar trebui să gândească împreună cu instituțiile statului cele mai adecvate măsuri pentru scurtarea acestei perioade de rezultate sub așteptări din economie.

„Mie, optimismul managerilor români îmi spune că ei nu vor concedia foarte mulți oameni, pentru că se confruntă cu lipsa forței de muncă și poate nu vor lua cele mai dure măsuri, chiar dacă rezultatele companiilor lor nu sunt cele mai așteptate. Există totodată și o percepția clară că ei vor continua investițiile”, a adăugat el.

Vorbind de UiPath, companie IT care a devenit prima societate născută în România și listată pentru tranzacționare publică la bursa din New York, Andrei Cionca a precizat că săptămânal sunt investitori din SUA care vin în Romania și caută start-up-uri noi, talente noi, pe modelul UiPath.

Ramona Jurubiță, country managing partner KPMG România
„Se vede acest optimism realist. El se corelează și cu un indice pe care Consiliul Investitorilor Străini îl calculează pe 120 cele mai mari companii din Romania și cumva este un trend care se reconciliază”, spune Jurubiță.

Potrivit acesteia, optimismul companiilor cu capital străin este văzut din trei direcții majore: primul este legat de așteptarea creșterii veniturilor, creșterea numărului de investiții în ceea ce privește forța de muncă, dar și apetitul pentru investiții și angajamentul pe care companiile și l-au asumat.

„Eu aș spune că anul 2023 este și trebuie să rămână anul investițiilor, atât investiții publice, cât și investiții private, cel puțin acesta a fost și angajamentul pe care l-am văzut asumat la nivelul Guvernului, iar PNRR este și trebui să continue să fie gura noastră de oxygen pentru următorii trei ani de zile, însă cheia este execuția și în ce măsură putem să ne asigurăm că reformele care sunt asumate în acest Plan vor fi puse în realitate”, a adăugat ea.

Jurubiță consideră totodată că și forța de muncă calificată întâlnește aceeași tensiune pe care o veedem în nevoia de oameni.
„M-aș uita la care e oportunitatea. Avem investiții, avem această nevoie de oameni, dar de unde luăm acești oameni?

Putem să creștem contingentele ca să acoperim forța de muncă necalificată, prin decizie politică. Pe de altă parte, avem un personal la nivelul aparatului bugetar supradimensionat, e o supradimensionare care nu ar trebui să fie privită ca o problem socială, ci mai degrabă ca o problemă de oportunitate.

Excesul de personal este foarte așteptat în sectorul privat. E adevărat că sectorul privat cu indicatori de performanță. Bineînțeles, ne dorim și ca sectorul public să aibă indicatori de performanță.

Asta e cee ace putem face pe termen scurt. Pe de altă parte, să nu uităm că Romania are foarte multe zone de atracție, iar pe lângă exportul de personal, trebuie să fim conștienți că noi putem atrage oameni aici în Romania. Avem o țară frumoasă, avem oportunități de investiții”, mai spune Ramona Jurubiță.

Aceasta a dat drept exmplu KPMG, care a recrutat consultanți din Brazilia.
Criza energetică nu este încă la final și Corneliu Bodea, CEO Adrem și Președinte CRE, confirmă acest optimism al managerilor, mai ales în energie.

CITESTE SI:  OMV Petrom și-a asigurat materia primă pentru producția de combustibil biodiesel în rafinaria Petrobrazi începând cu 2028

Felicit Impetum Group și pe Andrei Cionca personal, pentru că mi se pare extrem de important să realizezi un astfel de indice, dar și pentru atitudinea Impetum Group de suport a economiei românești.

Este extrem de important pentru liderii de business să înțeleagă și să se poziționeze în raport cu ceea ce consideră și ceilalți lideri de business. Într-un astfel de indice observăm cum unii sunt foarte pesimiști, unii sunt foarte optimiști, iar majoritatea au un trend mai moderat. Este important pentru cei de la extreme să aibă o privire obiectivă.

Este motiv de optimism și în energie, întrucât ne bucurăm că am trecut iarna ușor și am avut costuri energetice reduse și cred că este un motiv care alimentează optimismul”, spune Corneliu Bodea.

În opinia sa, percepția optimistă vine astăzi din depășirea unor crize multiple succesive, fiecare dintre ele aducând riscuri enorme: pandemia, criza energetică și războiul.

Depășirea acestor crize succesive este ceea ce aduce un sentiment de optimism, pentru că altfel cifrele, datele concrete nu ne dau motive prea mari de optimism.

Domeniul energetic este un domeniu specific, deoarece a fost direct afectat. M-aș referi mai puțin la domeniul energetic, cât la impactul pe care domeniul energetic îl are în economie și în industrie în general.

Avem motive de a fi rezervați măcar, dacă nu pesimiști și în viitor, întrucât deși am depășit o iarnă caldă, ne apropiem de o nouă iarnă.

Nu avem nicio garanție că aceasta va fi la fel de caldă și bună cu noi. Deși am terminat cu rezerve energetice, criza energetică nu este încă la final”, afirmă el, considerând că plafonarea prețurilor la energie de către statele UE, inclusiv România, și-a atins scopul de a stăvili escaladarea costurilor la energie pentru a proteja consumatorul final și industria.

În continuare, Corneliu Bodea vorbește despre îngrijorările privind forța de muncă în industrie și preocuparea pentru capacitatea națională de a lucra proiectele existente.

”Industria de energie are nevoie deopotrivă de o forță de lucru cu calificare specifică și totodată pregătită să implementeze investițiile uriașe alocate tranziției energetice, estimate la aproximativ 30 de miliarde de euro în România până în 2030. Un alt element care aduce presiune pe industrie este că toate aceste fonduri – PNRR-urile, REPowerEU, Just Transition Fund etc. – atrag o competiție pe această forță de muncă europeană și constatăm că există o pierdere de personal din România spre alte zone. Mai mult de atât, este și fenomenul de plecare a companiilor.” precizează CEO-ul Adrem.

În încheiere, Corneliu Bodea se declară optimist rezervat pentru economie, pe perioadă scurtă. Optimismul său se bazează pe tracțiunea economiei dată de faptul că România a rămas în urmă, dar are și capacitatea să recupereze, iar rezervarea vine în contextul crizei energetice, precum și a altor crize.

Mihai Logofătu, CEO și co-fondator Bittnet Group, a vorbit de faptul că pandemia a accelerat un număr de schimbări în zona de tehnologie.

Pilonul de conectivitate este cel în care înregistrăm cel mai mare progres și este probabil în topul țărilor din Europa. În pilonii în care Grupul Bittnet își desfășoară activitatea, capital uman, tehnologie în sector public și privat, e un optimism moderat în unele zone.

Pe de altă parte, vedem întotdeauna o reținere când e teamă în piață în zona de educație. Deși capitalul uman este fundamental pentru a digitaliza o companie, fiindcă fără oameni care să știe ce se poate face cu tehnologia, vom repeta aceeași poveste care se întâmpla în școli când era meu copil: cumpăram laboratoare de informatică dar care stăteau cu ușa închisă să nu cumva să stricăm calculatoarele din școală.

Oamenii vorbesc de digitalizare, oamenii afirmă că este o preocupare, o prioritate, dar, în momentul în care intri în conversații mai profunde, observăm că mai bine mai amânăm puțin investiția în dezvoltarea abilităților digitale în competențele digitale ale oamenilor, că ne e un pic teamă de ce o să se întâmple”, spune Mihai Logofătu.

Pe de altă parte, visăm la lucruri extrem de avansate, precum inteligența artificială, afirmă el, dar sunt foarte multe IMM-uri care nu au site de prezentare.

Nu știi cum să controlezi business-ul, că trebuie să aștepți să treacă niște luni ca să poți să înțelegi ce se întâmplă în compania ta. Pentru noi, de exemplu, sau pentru orice companie listată la bursă, în câteva zile sau săptămâni după ce s-a închis o perioadă fiscală, noi trebuie să spunem acționarilor, nu numai să prezentăm un bilanț, ci avem un întreg raport în care noi consolidăm rezultate și dăm interpretări și publicăm documentele acelea cu o viteză cu care, fără ai niște sisteme în poziție, este imposibil”, a precizat el.

Acesta a dat exemplul Estoniei, care în ultimii 20 de ani și-a asumat un procent semnificativ de investiții în digitalizare, iar azi este o țară complet digital.

”Adică absolut orice vrea să facă un cetățean, persoană fizică sau o companie în relația cu vreo instituție a statului, se poate face remote sau digital, fără să mergi cu vreo cere scrisă la vreo instituție”, a precizat Logofătu.

Acesta admite că în ultimii ani există o preocupare și o deschidere la nivelul instituțiilor statului de a transparentiza și de a facilita acest acces, dând ca exemplu Spațiul Privat Virtual și Ghiseul.ro.

Alina Bîrsan, Director Cercetare CONFIDEX, detaliază cum s-a desfășurat acest proiect.
Am început studiul CONFIDEX imediat după pandemie, suntem la a opta ediție, și atunci am gândit acest design metodologic care să stea în spatele unui indicator prin care să monitorizăm constant această încredere a antreprenorilor români în economie.

Inițial, monitorizarea am făcut-o trimestrial, deoarece vedeam schimbările de la trimestru la trimestru și ele erau mari. Ulterior, am abordat o monitorizare semestrială.

Însă metodologia care a stat în spatele studiului a fost relativ aceeași, și asta pentru a ne putea asigura de comparabilitatea acestor date și de o monitorizare riguroasă a indicatorului CONFIDEX.

De la început focusul nostru nu a fost pe toate companiile din Romania, noi ne-am definit un univers al cercetării format din acele companii care au peste cinci angajați și peste 100.000 de euro cifră de afaceri.

Cum am gândit eșantionul? Ne-am dus pe aceste două variabile de stratificare, întâi a fost mărimea companiei și am construit trei clase de companii: prima – companii cu afaceri între 100.000 euro, a doua – companii cu afaceri între 1 și 5 milioane euro și a treia – companii cu afaceri de peste 5 milioane de euro”, spune ea.

O altă stratificare a fost făcută în funcțiile de domeniile relevante ale economiei: agricultură, industrie și energie electrică, construcții, comerț, transport și servicii.

”Indicatorul CONFIDEX il construim de fiecare data prin aceeași formulă, pornind de la datele culese, și este cuprins din combinarea a cel puțin 29 de indicatori pe care noi îi colectăm în cadrul bazei de date”, explică ea.Referitor la crizele traversate de antreprenori, aceasta spune că una din ele este lipsa forței de muncă cu care se confruntă companiile.

”Și-au dezvoltat aceste abilități de a face față la orice”, a afirmat Alina Bîrsan.
Ea precizează că studiul nu cuprinde însă și segmentul instituțiilor publice, unde discrepanțele ar fi cel mai mari în sens negativ.