Perspectivele macroeconomice globale rămân, în mare parte, neschimbate, chiar și în contextul escaladării geopolitice recente. O analiză recentă realizată de echipa de investiții de la Erste Asset Management indică faptul că scenariul de bază continuă să fie unul de creștere moderată la nivel global, însă riscurile s-au intensificat, în special prin canalul prețurilor la energie.
Scenariul de bază: creștere moderată, susținută de consum și investiții
În zona euro, economia este așteptată să avanseze într-un ritm moderat, susținut în principal de consumul intern, în condițiile în care perturbările din piața energiei ar trebui să fie temporare.
Banca Centrală Europeană este anticipată să mențină dobânzile stabile pe parcursul anului, în timp ce economiile din Europa Centrală și de Est ar putea înregistra o creștere mai rapidă, însoțită de reduceri graduale ale ratelor de dobândă.
În Statele Unite, dinamica economică rămâne solidă, dar cu o inflație persistentă, ceea ce limitează spațiul de relaxare monetară. În piețele emergente, China continuă tranziția către un model bazat pe consum, în timp ce India rămâne una dintre economiile cu cea mai puternică cerere internă.
Temele structurale: pilonii pe termen lung ai investițiilor
Pe termen lung, investitorii continuă să fie ghidați de câteva mega-teme structurale:
• digitalizarea accelerată și integrarea inteligenței artificiale în economie
• tranziția energetică și investițiile în infrastructură (rețele, stocare, tehnologii sustenabile)
• modernizarea infrastructurii critice în economiile dezvoltate
• schimbările demografice, cu impact asupra sănătății și consumului
• regionalizarea lanțurilor de aprovizionare, care stimulează automatizarea și producția locală
Aceste direcții rămân fundamentale pentru alocarea strategică a capitalului în următorii ani.
Riscul-cheie: energia și posibilul scenariu stagflaționist
Conflictul din Orientul Mijlociu influențează piețele în principal prin creșterea prețurilor la energie, costuri mai mari de transport și incertitudine ridicată. Elementul decisiv este durata acestui șoc.
Scenariul 1: șoc temporar (optimist)
Dacă tensiunile se temperează rapid, impactul asupra inflației va fi limitat, iar piețele ar putea reveni la trendul pozitiv:
• acțiunile, în special cele europene, ar beneficia de reducerea presiunilor pe costuri
• obligațiunile guvernamentale ar fi susținute de scăderea inflației
• obligațiunile corporative ar câștiga pe fondul comprimării spread-urilor
• materiile prime energetice ar pierde din prima de risc, în timp ce metalele industriale ar rămâne susținute de creștere
Scenariul 2: șoc persistent (negativ)
Dacă prețurile la energie rămân ridicate pentru o perioadă mai lungă, riscul major devine stagflația:
• scăderea puterii de cumpărare și comprimarea marjelor companiilor
• presiune pe piețele de acțiuni, în special în Europa
• randamente în creștere pentru obligațiuni, ceea ce afectează prețurile
• lărgirea spread-urilor de credit și slăbirea obligațiunilor corporative și emergente
• creșterea atractivității aurului și a energiei, în detrimentul metalelor industriale
Concluzie: echilibrul fragil al piețelor
În prezent, piețele financiare se află într-un punct de echilibru fragil, în care direcția este dictată aproape exclusiv de evoluția prețurilor la energie și de durata conflictului din Orientul Mijlociu.
Pentru investitori, diferența dintre un ciclu de creștere moderată și un episod stagflaționist depinde de un singur factor: cât de persistent va fi șocul energetic.
